Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Platoneşti | Comuna: Săveni | Judeţ: Ialomiţa | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Hallstatt
Perioade
Neolitic;
Epoca bronzului;
Hallstatt
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Ialomiţa
Localitate   Platoneşti
Comuna   Săveni
Punct
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Renţa Elena
Cod RAN    94410.02
Raport Cercetările arheologice de la Platoneşti s-au desfăşurat pe terasa înaltă situată în partea de sud-est a satului Platoneşti, pe suprafaţa de pământ rezervată şi încadrată domeniului public, unde prin cercetări arheologice de suprafaţă fusese identificată o aşezare din prima epocă a fierului. Botul de deal pe care se află aşezarea însumează cca. 3 ha, secţiunile trasate în anul 2002 având un caracter de sondaj arheologic. Toate cele cinci secţiuni au fost orientate N - S, perpendiculare pe marginea terasei.
Stratigrafia:
Stratul de arătură, cu grosimea între 0,25 - 0,35 m suprapune un pământ cenuşiu-negricios, granulat, cu grosimea medie de 0,30 m, exceptând una din secţiuni unde grosimea sa atinge 0,80 m. În acest strat au fost descoperite fragmente de vase hallstattiene, chirpic, cenuşă, oase de animale dar şi câteva fragmente de vase aparţinând culturii Coslogeni. Următorul strat de pământ,de culoare cenuşiu-gălbuie,cu o grosime medie de 0,30 m, prezintă o slabă pigmentare cu roşu, în el descoperindu-se rare fragmente ceramice neolitice aparţinând culturii Boian având pe ele un decor excizat.
De la adâncimea de cca. -1 m începe pământul steril din punct de vedere arheologic, de culoare gălbuie şi de consistenţă lutoasă.
Aşezarea hallstattiană:
În stadiul actual al cercetărilor forma şi dimensiunile locuinţelor nu pot fi stabilite. Ele se conturează ca lentile de cenuşă la baza arăturii, situaţie constatată în secţiunea II, lucrările agricole din ultimii ani distrugând, probabil, o parte din ele, sau mai jos, în acest caz fiind mai bine protejate. În S III, la baza lentilei de cenuşă au fost descoperite resturi de podea, insuficiente pentru a determina forma şi dimensiunile precise. Gropile menajere sunt rare şi foarte sărace în inventar arheologic.
Inventarul arheologic descoperit în cele două locuinţe, în marea lui majoritate fragmentar, documentează câteva forme ceramice între care remarcăm vasele bitronconice lucrate dintr-o pastă cu cioburi pisate. Din una din gropi s-a întregit un vas cu fundul drept şi profilat, diametrul maxim situat aproximativ la jumătatea înălţimii şi gura evazată cu buza rotunjită. Suprafeţele vasului sunt de culoare cenuşie şi gălbuie–cenuşie şi lustruite. Cel mai bine reprezentate sunt ceştile cu toartă supraînălţată de formă bitronconică lucrate din pastă relativ bună de culoare cenuşie, cenuşiu-gălbuie sau roz-cărămizie. Un exemplar prezintă pe diametrul maxim un decor din linii oblice incizate. La baza gâtului sunt două linii incizate paralele, orizontale, deasupra cărora sunt amplasate mici linii oblice incizate ce formează o linie circulară. Toarta este decorată doar pe partea dinspre gura vasului cu două grupe a câte două linii incizate dispuse vertical. Un fragment de ceaşcă miniaturală are decorul organizat pe registre aproape pe tot corpul vasului compus din linii incizate oblice, mărginite de două linii incizate orizontale la partea superioară, deasupra cărora se află un decor imprimat care se regăseşte şi în apropierea fundului ceştii, de formă semicirculară. Pe câteva fragmente atipice, de culoare neagră şi lustruite s-a remarcat o încrustare cu pastă albă. În locuinţa de pe secţiunea III a fost descoperită o strecurătoare destul de îngrijit lucrată, de culoare cărămiziu-cenuşie, cu fundul rotunjit. Tot în această locuinţă a fost descoperit un maxilar de animal ce pare a fi fost folosit ca unealtă.
În cuprinsul aşezării a fost descoperit un mormânt de incineraţie care perfora o zonă cu cenuşă. Groapa de formă rectangulară, orientată V - E, avea în umplutură multă cenuşă şi bucăţi de chirpic antrenate din stratul hallstattian. Scheletul era aşezat pe spate, cu braţele pe lângă corp, cu coatele uşor depărtate, picioarele drepte şi paralele. Lângă mâna stângă, cu vârful în direcţia falangelor, a fost descoperit un vârf de săgeată din bronz cu trei muchii. De la o ofrandă de carne s-au păstrat oase de animal de talie mare în partea sudică a gropii, în dreapta scheletului. Pe oase a fost descoperită o cataramă de formă dreptunghiulară din fier(2 x 2,2 cm) iar între oase o lamă de cuţit din fier, ambele prost conservate. Perpendicular pe femurul stâng s-a aflat un vârf de săgeată din fier. În partea dreaptă a scheletului, în apropierea colţului sud-vestic al gropii, s-a descoperit o piesă de fier tubulară orientată E - V aflată într-o stare avansată de corodare. În interior avea un spaţiu cu un diametru mare de 1,5 cm în care s-a descoperit o pulbere roşie cu aspect de ocru.
Rezumat
English Abstract The archaeological excavation at Platoneşti were conducted on the high terrace situated in the southeast part of the village of Platoneşti, on the ploughed land belonging to the public domain, where by surveys a settlement from the first Iron Age was identified. We drew five sections where we uncovered sherds from Hallstatt vessels, adobe, ash, animal bones, and a few sherds belonging to the Costogeni culture, rare Neolithic sherds belonging to the Boian culture.
In the settlement we uncovered a cremation grave cut across an area of ash.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu