Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Plosca | Comuna: Bistreţ | Judeţ: Dolj | Punct: Cabana de metal - 1, Cabana de metal - 2 | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene;
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI)
Perioade
Epoca migraţiilor;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
La Tène
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Dolj
Localitate   Plosca
Comuna   Bistreţ
Punct
Cabana de metal - 1, Cabana de metal - 2
Sector   2. Aşezarea din epoca bronzului şi de la începutul epocii fierului din punctul "Cabana de metal -2"
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Cardoş Florin
Chicideanu Monica
Ciuculescu Constantin
Motzoi-Chicideanu Ion
Ridiche Florin
Tănăsescu Bogdan
Cod RAN    70931.02 70931.03
Raport Situat la est de punctul "Cabana de metal - 1", cel de al doilea punct cercetat arheologic în campania 2002 prezintă o importanţă aparte. Încă înaintea începerii săpăturilor în anul 2002, pe plajă se găseau numeroase cioburi provenite din distrugerea unor complexe arheologice, cel mai numeros material fiind reprezentat de cioburile Basarabi. Dar găsirea unor materiale din perioada timpurie a epocii bronzului a determinat începerea unui sondaj în anul 2000, care a fost continuat prin extinderea săpăturii, cu fonduri reduse, în anul 2001. Cu aceste prilejuri au fost surprinse vestigii documentând locuiri din prima epocă a fierului şi de la începuturile epocii bronzului. O problemă aparte o ridicau câteva resturi de locuire asociate cu ceramică decorată cu măturica, unele forme trimiţând la grupa Verbicioara I-III, ca de altfel şi câteva fragmente cu decor tipic de acest gen. Aceste materiale atestau pentru prima dată în context arheologic oarecum clar o locuire anterioară grupei Gârla mare, umplând în acest fel un "gol" în cunoaşterea epocii bronzului în zona lacului Bistreţ.
În campania 2002 s-a reluat săpătura prin deschiderea secţiunilor S 4-7, care au dus la lărgirea suprafeţei de cercetare. Locul în care s-a făcut săpătura este mai puţin ridicat faţă de luciul de apă, ceea ce a dus la inundarea periodică. Pe de altă parte, în cursul lucrărilor din 1968-1971 şi aici terenul a fost "răzuit" în bună măsură cu buldozerele care au împins pământul către sud, pentru ridicarea actualului dig de protecţie, astfel că partea superioară, uneori chiar întregul strat de cultură, a fost răzuită. Pe întreaga suprafaţă cercetată s-au descoperit resturi de chirpici provenind de la locuinţe de suprafaţă distruse, oase de animale şi material ceramic destul de numeros. Din punct de vedere stratigrafic situaţia se prezintă astfel: imediat sub actualul strat vegetal, gros de cca. 0,05 - 0,10 m, se găseşte o depunere de culoare cenuşie, pătată cu galben, groasă de cca. 0,20 - 0,30 m, în care se găsesc materiale arheologice - cioburi, oase, chirpic, pietre. Sub această depunere apare un sol gălbui, din lut amestecat cu nisip, reprezentând sterilul arheologic. Materialul arheologic documentează:
1 - o locuire hallstattiană timpurie, de tip Vârtop, caracterizată prin străchini cu marginea arcuită spre interior, fragmente de vase bitronconice decorate cu caneluri;
2 - o locuire din epoca bronzului, caracterizată prin fragmente ceramice cu decor incizat tipic Verbicioara şi cioburi cu Besenstrich. Acestei locuiri îi aparţin şi resturi de chirpic, ars superficial, documentând existenţa unor locuinţe de suprafaţă. O primă problemă este reprezentată de prezenţa câtorva cioburi cu decor Vuèedol, al căror context arheologic nu a putut fi precizat. Cunoscut încă din anul precedent, acest material ceramic reprezintă o noutate pentru sudul Olteniei şi nu numai. În acelaşi timp constituie unul din principalele obiective ale cercetării viitoare.
Cu totul aparte menţionez prezenţa materialului Basarabi, reprezentat prin cioburi cu decor tipic, provenind de la vase cum sunt cănile, castroanele, vasele mari cu gât pâlnie. Materialele Basarabi sunt deosebit de numeroase pe plajele din jurul punctelor Cabana de metal 1-2, lor adăugându-li-se de-a lungul anilor o fibulă, două vârfuri de lance din fier, 3 pandantive din metal (bronz). Până acum nu a fost descoperit nici un complex clar, căruia să-i poată fi atribuite aceste materiale Basarabi, cu excepţia unei gropi păstrată parţial din care în cursul anului 2000 a fost recuperat un vas bitronconic. Este însă de presupus, având în vedere fibula şi vârfurile de lance, că în această zona apa lacului a distrus eventual nişte morminte.
În cursul săpăturilor au fost descoperite 4 complexe după cum urmează: Cpl 1/002 - o groapă de formă circulară, cu umplutură neagră, descoperită la răzuială la cota -0,30 m, ce cobora până la -0,90 m de la nivelul de săpare. În interior au fost găsite cioburi hallstattiene timpurii - fragmente de strachină cu marginea arcuită spre interior şi cu caneluri oblice pe buză, din pastă neagră, cioburi de la vase bitronconice cu caneluri, precum şi două torţi cu secţiune triunghiulară, una cu romburi haşurate incizate. Cpl 2/002 - a apărut la răzuială în S 6, la -0,45 m , ca o pată de formă aproximativ ovală. Materialul este reprezentat prin mai multe cioburi, majoritatea atipice, dar dintre care unele permit o încadrare în prima epocă a fierului, dar şi un ciob Verbicioara. În colţul de nord-vest al gropii a fost descoperită o carapace de broască ţestoasă. Cpl 3/002 - a apărut la răzuială în S 7, la -0,30 m, ca o pată de formă circulară, cu o umplutură neagră cu multe cochilii sfărâmate de scoici. Foarte important este faptul că groapa era suprapusă către nord-vest de Cpl 1/002. Raportul stratigrafic dintre cele două complexe atestă faptul că depunerea arheologică este telescopată, în ea existând cel puţin două nivele de locuire distincte cronologic. Materialul din groapă este în majoritate atipic, dar unele cioburi documentează o locuire din epoca bronzului, ce poate fi atribuită grupei Verbicioara. Cpl 4/002 - a fost surprinsă sub Cpl 1/002, care o tăia. Groapa era vizibilă doar pe profilul desenat al secţiunii care a tăiat Cpl 1-Cpl 3. Din restul păstrat al gropii s-a adunat puţin material ceramic, în general atipic, dar care cel puţin după pastă şi unele elemente de formă, poate fi atribuit locuirii din epoca bronzului. Cpl 5/002 - a apărut la -0,60 m, parţial sub profilul de vest în S 7, ca o pată semicirculară. Nivelul de săpare al gropii se situează la baza depunerii cenuşii, ceea ce îi asigură o contemporaneitate relativă cu Cpl 3/002. Materialul ceramic este atipic, doar după pasta unor cioburi putându-se aprecia că este vorba de un complex din prima epocă a fierului. În groapă au fost găsite şi câteva bucăţi de chirpic ars, unele cu urme de pari, de la o locuinţă incendiată.
Cercetarea din punctul Cabana de metal - 2 a prilejuit identificarea pentru prima dată a unei locuiri din epoca bronzului, anterioară grupei Gârla Mare. După elementele de decor ale materialului ceramic - ceşti cu torţi cu secţiuni triunghiular, motive incizate de genul romburilor haşurate, triunghiurilor haşurate, decorul Besenstrich - permit o încadrare în stilul grupei Verbicioara. Din păcate cunoaşterea generală a acestei grupe ceramice este încă deficitară astfel că nu se poate preciza "etapa" Verbicioara căreia îi aparţine această locuire. Singura certitudine este dată de faptul că nu au apărut nici în complexe şi nici în strat materiale Gârla Mare, ceea ce dovedeşte indirect o anterioritate faţă de această din urmă grupă ceramică. Locuirea din epoca bronzului de la Cabana de metal - 2 apare, deocamdată, ca singulară în zona lacului Bistreţ şi de aceea ca foarte importantă pentru studiul evoluţiei culturale în epoca bronzului în această zonă. Nivelul de locuire hallstattian se înscrie în rândul descoperirilor deja obişnuite în zona lacului Bistreţ, unde vestigiile de tip Vârtop constituie una dintre principalele categorii de materiale.
3. Cercetări de suprafaţă şi verificări:
- Punctul Ferma 3, situat pe malul de sud al lacului, în dreptul gurii Desnăţuiului, a fost verificat în prima săptămână, fiind adunate cioburi Gârla Mare, Bistreţ-Işalniţa şi hallstattiene timpurii. Punctul este inundat actualmente, datorită menţinerii nivelului ridicat al apei din lac.
- Punctul Botu puriceanului situat pe malul de sud al lacului, în dreptul extremităţii estice a satului Plosca, a fost verificat în prima săptămână, fiind adunate cioburi Gârla Mare alături de care s-au mai găsit două fragmente de statuete antropomorfe, un ac din bronz şi un tipar din gresie pentru turnat vârfuri de săgeată, cioburi Bistreţ-Işalniţa şi hallstattiene timpurii
- Grindul Petrişor-Ondină, situat la circa 400 m nord de Dunăre, în dreptul satului Bistreţu Nou/Hoarca, a fost verificat din nou, adunându-se material din aşezarea Dridu, ale cărei bordeie cu pietrare sunt în continuare spulberate de vânt.
- Grindul Dănilă - punctul Fierăstrău´ lui Stan Fudulu , situat la circa 1 km nord de Dunăre, în dreptul satului Bistreţu Vechi, a fost verificat din nou, adunându-se material din aşezarea Dridu, ale cărei bordeie cu pietrare sunt în continuare spulberate de vânt. [Ion Motzoi-Chicideanu]
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu