Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Reşca | Comuna: Dobrosloveni | Judeţ: Olt | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Neprecizată
Perioade
Epocă neprecizată
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Olt
Localitate   Reşca
Comuna   Dobrosloveni
Punct
Sector   
Toponim   Romula
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Scurtu Florin
Cod RAN    126754.01
Raport Cercetările geofizice au fost efectuate pe un perimetru de la nord de sat, într-o zonă în care nu au fost efectuate până în prezent săpături arheologice (la est de amplasamentul fostului C.A.P.).
Scopul cercetării a fost de a testa posibilităţile magnetometriei în detectarea urmelor de construcţii romane din zona Romula–Malva. Deşi construcţiile din cărămidă sunt detectabile magnetometric, starea acestora în această zonă este puternic afectată de distrugerile oamenilor (materialul tegular – cărămizi şi ţigle, din care au fost realizate construcţiile romane, a fost extras în foarte mare măsură de către locuitori şi vândut ca material de construcţie).
Lucrarea a început prin efectuarea de măsurători magnetometrice pe două profile paralele, cu orientarea 375o, cu lungimea de câte 80 m, situate la distanţa de 2 m unul faţă de celălalt. Scopul acestor două profile a fost de a depista existenţa unor zone cu anomalii magnetometrice ce pot reprezenta efectul unor substrucţii din cărămidă (materialul de construcţie cel mai des folosit la Romula, în lipsa unei surse locale de roci de construcţie). Anexa 1 arată existenţa de-a lungul celor două profile a cel puţin cinci zone cu anomalii de ordinul a 10 - 15 nanotesla, care se regăsesc pe ambele profile, deci în zonele respective există surse anomale cu extindere în suprafaţă, reprezentând cel mai probabil construcţii antice.
Pentru a testa sensibilitatea senzorilor magnetici la condiţiile geologice şi arheologice locale, am realizat un profil de probă care a fost măsurat la două înălţimi diferite ale senzorului faţă de suprafaţa terenului (o înălţime mai mare are avantajul diminuării influenţei surselor de mici dimensiuni situate foarte aproape de suprafaţă, dar efectul surselor ceva mai adânci, reprezentând construcţiile antice îngropate, este de asemenea diminuat, putând să conducă la un raport semnal/zgomot prea mic pentru a putea fi detectat fără dubii). Rezultatele acestor măsurători arată că cele două curbe sunt aproape paralele, dar înălţimea mai mică faţă de suprafaţa solului pare să dea mai multe detalii (în sensul că poate evidenţia şi anomalii individuale care la o înălţime mai mare a senzorului se contopesc în una singură).
Etapa următoare a constat în amplasarea unui panou de măsurători magnetice de foarte mare detaliu care să cuprindă cel puţin o parte din anomaliile sesizate pe cele două profile de recunoaştere menţionate mai sus. În acest scop am ales zona din profile cuprinsă între X = 61 şi X = 141 (unitatea de măsură pe aceste profile fiind 0,5 m).
Rezultatele măsurătorilor, corectate de influenţa variaţiei diurne a câmpului geomagnetic (măsurată la mică distanţă de zona cercetată, cu ajutorul unui magnetometru destinat special acestui scop) sunt prezentate în anexă. Se poate constata pe această imagine că avem de a face cu anomalii magnetometrice destul de bine reliefate, care individualizează câteva zone anomale alungite, ale căror direcţii sunt mai ales N60oV sau perpendiculare pe aceasta. Câteva anomalii de formă izometrică din partea de jos a hărţii pot reprezenta efectul unor cuptoare.
Filtrarea matematică a hărţii magnetometrice primare pune în evidenţă mult mai bine aliniamentele anomale principale, generate de substrucţii din cărămidă, dintre care se detaşează aliniamentul de orientare N 60o V situat în partea vestică a hărţii (carourile A1 – F3), cu o lungime de peste 25 m în harta noastră şi prezentând o modificare de direcţie spre sud în colţul sudic al hărţii (carourile F3 – H1).
Cercetările geofizice efectuate la Romula au confirmat eficienţa metodei magnetometrice în acest sit şi au pus în evidenţă anomalii magnetometrice certe, care corespund probabil unor unor ziduri îngropate, de lungime remarcabilă şi unor cuptoare. Aceste cercetări vor continua pe aceeaşi zonă şi în cursul anului 2003.
Lucrarea a fost realizată din fonduri ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării (programul CERES) şi cu sprijin logistic din partea Primăriei Municipiului Caracal şi a Muzeului Romanaţiului.
Rezumat
English Abstract The geophysical researche was conducted in the north area of the village, in a zone where we did not carry out archaeological excavations until now (east of the site of the former agricultural production cooperative).
The goal of the investigation was to test the possibilities of magnetometry in detecting the Roman construction traces in the Romula – Malva area.
The geophysical researches conducted at Romula confirmed the efficiency of the magnetometric method in this site and pointed to the certain magnetometric abnormalities that must have corresponded to some buried walls, of remarkable length, and to some kilns.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu