.
Sânnicolau Mare | Judeţ: Timiş | Punct: Selişte | Anul: 2002
Anul:
2002
Epoca:
Epoca bronzului;Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca post-romană;
Epoca migraţiilor;
Epoca medievală mijlocie;
Epoca bronzului
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Timiş
Localitate:
Sânnicolau Mare
Comuna:
or. Sânnicolau Mare
Punct:
Selişte
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bejan Adrian responsabil Universitatea de Vest, Timişoara
Grec Marius Universitatea "Vasile Goldiş" Arad
Cod RAN:
Raport:

Situl arheologic Sânnicolau Mare "Selişte" este pe un platou aflat în apropierea oraşului Sânnicolau Mare, pe şoseaua Sânnicolau Mare - Arad, la aproximativ 500 de metri de la ieşirea din oraş (tăbliţa indicatoare), pe latura nordică a şoselei, în spatele fermei numită încă "Ferma Bata", după numele primului ei proprietar de după 1989. Terenul se află în custodia primăriei Sânnicolau Mare şi este concesionat lo...calnicilor sub formă de parcele.
Platoul "Selişte" conţine mai multe perioade de locuire, unele suprapunându-se parţial. Cercetarea prezintă importanţă, acoperind un lung interval cronologic. Zona este foarte importantă pentru cunoaşterea istoriei şi arheologiei mileniului I - începutul mileniului II, aflându-se în arealul unui obiectiv istoric deosebit pentru această perioadă - Cenad (Urbs Morisena).
Situl a fost cunoscut datorită numeroaselor descoperiri întâmplătoare din mai multe perioade istorice, menţionate în literatura de specialitate. În anii 1994 - 1995 (primăvara) s-au efectuat, din partea Universităţii de Vest din Timişoara, mai multe periegheze în zonă, coordonate arheologic de prof. univ. dr. Adrian Bejan. Rezultatul acestora a determinat deschiderea şantierului arheologic. Prima campanie de cercetare a avut loc în vara anului 1995, lucrările continuând şi în prezent. Materialul arheologic rezultat este depozitat în depozitul de arheologie al Universităţii de Vest Timişoara. Din toamna 2003 va începe prelucrarea în vederea publicării monografiei arheologice.
Tehnici de cercetare:
Cercetare clasică, efectuat prin executarea de secţiuni şi casete adiacente, care surprind stratigrafia şi complexele arheologice pe verticală şi orizontală. Materialul arheologic rezultat este transportat în depozitul de arheologie al Universităţii de Vest Timişoara pentru cercetare arheologică şi antropologică (scheletele din cele două morminte apărute până în prezent). Terenul este redat agriculturii după fiecare campanie anuală. Nu au apărut până în prezent vestigii care să impună protejarea lor pe loc. Punerea în valoare a obiectivului se va concretiza prin publicarea monografiei arheologice şi prin studiile ştiinţifice care vor fi întocmite.
Obiectivele şi etapele cercetării:
Pornind de la stratigrafia secţiunilor din anul 1995 şi de la topografia terenului, s-au stabilit obiectivele şi etapele de cercetare.
Prima etapă (1995 - 1999) a urmărit delimitarea etapelor de locuire în situl arheologic "Selişte", precum şi fixarea, pentru fiecare dintre aşezările suprapuse, a limitelor, a ariei aproximative de amplasare pe teren şi a punctului de maximă intensitate a locuirii. Concomitent s-au degajat complexele de locuire, recuperându-se material arheologic, în special ceramică şi fragmente de oase de animale.
A doua etapă începută în anul 2000, vizează constatarea relaţiei spaţiale dintre complexele arheologice de pe un perimetru relativ restrâns, precum şi aspecte de sistematizare a fiecărui nivel de locuire.
Rezultatele cercetării anului 2002:
În continuarea cercetărilor din anii anteriori, secţiunile practicate în anul 2002 au avut drept scop completarea imaginii de ansamblu a locuirilor suprapuse din situl Sânnicolau Mare - "Selişte". De menţionat, pentru campania anului 2002, vremea proastă (ploi îndelungate şi puternice) care a îngreunat cercetarea, începând cu a doua săptămână de lucru.
S-au trasat două secţiuni paralele, S 1 şi S 2/2002, respectiv S 20 şi S 21 conform numerotării de la începutul cercetării, în anul 1995. Secţiunile sunt orientate N - S, perpendicular pe şoseaua Sânnicolau Mare - Arad. Secţiunea S 1/2002 (S 20) are dimensiunile 30 x 1,5 m. Secţiunea S 2/2002 (S 21) este paralelă, spre vest, cu S 1 între metri 14 - 30, deci lungă de 16 metri şi lată de 2 metri (după îndepărtarea martorului dintre secţiuni). Adiacent secţiunilor s-au deschis două casete, C 1/2002, la est de S 1, în dreptul metrilor 24 - 30, cu dimensiunile de 6 x 2 metri şi o casetă de mici dimensiuni, la vest de S 2, între metri 21 - 22,50, cu dimensiunile de 1,5 x 1,5 metri.
Au rezultat următoarele complexe de locuire (respectând stratigrafia, de la perioada cea mai recentă începând):
Feudalism dezvoltat: strat de cultură continuu, aflat imediat sub arătură, începând de la 0,15 - 0,20 m adâncime. Complexele de locuire sunt distruse, în partea superioară, de lucrările agricole. S-au descoperit, degajându-se parţial (ce a apărut în cadrul secţiunii), două gropi de locuinţe şi o groapă de provizii.
- Locuinţă (L 2): Groapă circulară de mari dimensiuni, cu diametrul de trei metri. Se adânceşte mult în pământ, trei metri de la nivelul de călcare actual, 1,80 metri sub stratul de cultură feudal. Umplutura gropii este bogată în fragmente ceramice şi oase de animale fragmentare. În centrul locuinţei se află o vatră de mari dimensiuni, surprinsă doar parţial, cu lungimea de doi metri, orientată N - S. A avut o utilizare îndelungată, dovadă multiplele stratificări datorate unor refaceri consecutive. Înălţimea arsurii vetrei depăşeşte 0,50 m (55 - 60 cm). În secţiune s-a depăşit jumătatea vestică a gropii. Credem că locuinţa a fost construită ca adăpost pentru vatra din centru, aceasta aparţinând unui cuptor cu destinaţie meşteşugărească. În aceste condiţii bordeiul reprezintă o anexă a unui complex de locuit.
- Locuinţă (L 4): s-a descoperit tot în cadrul secţiunii S 1, între metrii 8,80 - 12,40 latura sudică a unei locuinţe puţin adâncite în pământ (bordei). Groapa sa coboară până la 2 metri faţă de nivelul actual de călcare, 1,50 metri sub stratul de cultură feudal. Inventarul este cel obişnuit, constând în fragmente de chirpic, ceramică şi oase de animale.
Dimensiuni degajate: L= 3,60 m; l (degajată în secţiune)= 1,40 m. Nu s-au descoperit urme de vatră sau cuptor. Colţurile locuinţei sunt puţin rotunjite. Orientarea locuinţei este N – S.
- Groapă de provizii circulară (G 2), aflată la nord de L 4, la un metru distanţă de aceasta. Are formă aproape circulară, cu axele de 1,20 x 1,30 m. Se adânceşte în pământ până la 2,40 m de la nivelul de călcare actual şi 1,20 m faţă de nivelul de călcare feudal. Conţine inventar destul de sărac, puţine fragmente ceramice şi oase de animale. Este executată îngrijit, fără a avea pereţii arşi, situaţie generală pentru gropile de provizii ale acestui sit arheologic.
Feudalism timpuriu: este stratul de cultură cu numărul cel mai mare de complexe arheologice descoperite. În acest an s-au degajat două locuinţe şi două gropi de provizii.
- Locuinţă (L 1): de tip bordei, degajată integral. În secţiunea S 1 s-a surprins latura vestică a sa şi a fost degajată complet prin deschiderea casetei C 1/2002. Locuinţa are o formă patrulateră, cu colţurile rotunjite, este orientată N - S şi are dimensiunile de 3,40 x 2 m. Adâncimea sa: 1,70 m de la nivelul de călcare actual. Pe latura estică, în apropierea colţului nord-estic, se află intrarea, cu o lăţime de un metru, aflată în uşoară pantă, cu o înclinaţie de 0,05 m pe o distanţă de 0,50 m de la marginea locuinţei şi până la peretele estic al secţiunii. Nu există urme de vatră sau cuptor.
- Locuinţă adâncită în pământ (L3). În secţiune a fost surprinsă doar pe latura estică a acesteia, colţurile de NE şi SE, rotunjite şi cu latura dintre ele, având în total 2 m lungime. S-a degajat locuinţa pe o lăţime de 0,70 m , cât s-a aflat în cadrul secţiunii. Adâncimea: 1,50 m de la nivelul actual de călcare. Groapa sa coboară sub stratul de cultură feudal timpuriu cu doar 50 - 60 cm, putându-se însă adânci în zona necercetată, la est de S 20. În centrul locuinţei se afla vatra (resturi de cuptor). De o parte şi de alta a vetrei rămâne până la perete un gol de 0,40 cm la nord şi 0,50 cm la sud. Acest spaţiu, pe ambele părţi ale vetrei de la fundul gropii locuinţei şi până la înălţimea vetrei, este plin cu cenuşă de culoare deschisă (albicioasă). Stratul de cultură feudal timpuriu se ridică şi deasupra vetrei pe o înălţime de aproximativ 20 de cm. De la fundul gropii locuinţei şi până la talpa vetrei (partea sa inferioară) este o adâncime de 0,70 m.
- Groapă de provizii (Gr 1), ovală, degajată în S 1 între metri 3,40 - 5,00, cu axele de 1,60 x 0,80 m. Adâncă de 1,70 m de la nivelul de călcare actual, 0,50 m sub stratul de cultură feudal timpuriu. În umplutură s-au descoperit fragmente ceramice şi oase de animale. Pereţii gropii sunt nearşi, dar executaţi îngrijit.
- Groapă de provizii (Gr 3), ovală, alungită, de dimensiuni 1,00 x 0,70 m, axa lungă fiind orientată E -V. Se află în apropierea locuinţei L 1, la aproximativ 0,80 m de latura nordică. Adâncimea este de 1,40 de la nivelul de călcare actual, coborând sub stratul de cultură feudal timpuriu cu 0,50 m. Fundul gropii este albiat. Pe marginea dinspre nord, chiar la centrul curburii, în exterior, s-a descoperit o groapă de stâlp de mici dimensiuni (7-8 cm diametru).
Epoca postromană: Încă din anii anteriori au apărut în secţiuni şanţuri care traversau aşezarea postromană, orientate atât de la N spre S, cât şi de la V spre E. S-a surprins chiar şi o porţiune în care două şanţuri perpendiculare se uneau, făcând un colţ. Aceste şanţuri sunt late de aproximativ 0,20 - 0,30 m şi au o adâncime de 0,15 - 0,35 m. Deoarece astfel de şanţuri au apărut şi în alte aşezări postromane (Hodoni - "Pustă"), am presupus că ele ar reprezenta urma unor garduri care ar separa complexele de locuit între ele.
În anul 2002, în secţiunea S 1 (S 20), între metri 15 - 30, o zonă cu mai puţine elemente arheologice, s-a degajat cu claritate existenţa unui astfel de şanţ pe care lungimea secţiunii l-a surprins pe o distanţă mai mare, el desfăşurându-se aproape paralel cu orientarea secţiunii. Singura deranjare este în dreptul metrilor 18 - 21, unde groapa locuinţei feudale L 2 l-a eliminat. Sunt două laturi aproape drepte care se uneau probabil în zona locuinţei, formând un colţ rotunjit. Secţiunea S 2 (S 21) a avut drept scop surprinderea unui segment cât mai mare din laturile şanţului şi cercetarea spaţiului din interiorul curburii. Singurul element apărut până în prezent în acest spaţiu este o mică vatră circulară (vatra 2), provenind de la un mic cuptor exterior de mici dimensiuni, cu diametrul aproximativ de 0,70 m. Faţa vetrei se află la adâncimea de 1,20 m de la nivelul de călcare actual.
Şanţul s-a putut distinge după depăşirea nivelului feudal timpuriu, la adâncimea de 1,20 - 1,40 metri. Adâncimea sa diferă de la 0,25 - 0,30 m, spre colţ coborând până la 0,60 m spre punctul extrem degajat al laturii lungi, care taie ambele secţiuni. Lăţimea şanţului este de 0,40 - 0,45 m.
În jurul vetrei au apărut câteva fragmente ceramice cenuşii, lucrate la roată, de tradiţie romană târzie. De asemeni, doar din zona şanţului (metri 25 - 30), au rezultat fragmente atipice, mărunte, postromane, de acelaşi tip.
- Mormânt de inhumaţie (M 2): este al doilea mormânt de inhumaţie care apare de la începutul cercetărilor şi până în prezent. Este un mormânt de copil, care pare de vârstă mică, 2 - 3 ani (nu s-au efectuat determinări antropologice). A fost îngropată doar partea superioară a cadavrului. Este aşezat puţin oblic pe secţiune, pe o axă SE - NV, cu capul spre SE.
Dimensiunile gropii mormântului: L = 1,20 m; l = 0,80 m. Fundul gropii mormântului este la adâncimea de 1,70 m, adâncimea până la capul mortului fiind de 1,56 m faţă de nivelul de călcare actual. S-au surprins aproximativ 0,30 m înălţime din pereţii gropii mormântului. S-a recuperat, ca şi inventar, un mic fragment ceramic din pastă cenuşie lucrată la roată rapidă şi o mărgea.
În anul 2001 cercetările au surprins şi secţionat, aparţinând stratului de cultură preistoric (epoca bronzului) un şanţ de apărare cu o lăţime de aproximativ 18 metri care secţiona platoul "Selişte". Secţiunea S 1/2002 (S20), între metri 6-0, a surprins un alt segment al acestui şanţ, în extremitatea sa nordică, el continuând şi în afara secţiunii, spre sud. Adâncimea maximă surprinsă este de 2,20 - 2,30 m de la nivelul de călcare actual.
Obiectivele cercetărilor viitoare:
În vara anului 2003 intenţionăm să continuăm elucidarea problemelor legate de locuirea postromană, descoperită în anul 2002, degajând, în măsura timpului şi a posibilităţilor, complexele feudale şi feudale timpurii apărute la est de S 20 şi degajate în anul 2002 doar parţial. Concluzii:
Până în prezent s-au descoperit, în cele 21 de secţiuni, cu casetele adiacente, următoarele complexe de locuire: din epoca postromană (secolele III/V - VI)- patru locuinţe, cinci gropi de provizii, trei vetre de cuptor, două morminte de inhumaţie, segmente de şanţuri care probabil departajau complexele de locuire. În anul 2002, pe o lungime de 15 metri în secţiune, s-a degajat un şanţ care probabil înconjura un complex de locuire. S-au surprins două laturi şi unghiul rotunjit dintre ele; secolele VIII - IX- o locuinţă; secolele XI – XIII - cincisprezece locuinţe, un cuptor, două vetre, cincisprezece gropi de provizii, cinci gropi menajere; feudalismul dezvoltat - nouă locuinţe, treisprezece gropi de provizii, o groapă menajeră. În anul 2001, aparţinând stratului preistoric (epoca bronzului), nesurprins în cercetări ca şi nivel de locuire efectivă, s-a secţionat un şanţ de apărare cu o lăţime aproximativă de 18 metri, care împărţea platoul dinspre NE şi SV şi care s-a surprins parţial şi în campania anului 2002.

English Abstract:

The 2002 campaign at Sânnicolau Mare "Selişte" aimed at obtaining more information than in the previous campaigns that started in 1995. The three successive occupation levels date to the Late Middle Ages and the Post Roman period. Even though agricultural works destroyed the level dating to the Late Middle Ages, two dwellings were uncovered, which have few goods. In the Early Middle Age level (between the 12th and the 13th centuries), two huts were uncovered along with two storage pits having also a few goods. The compact level belongs to the post Roman period in which a trench was cleared, which probably limitates the occupation complex following its trajectory and function. The child tomb belongs to this level but was preserved only in part. Attempts have been made in order to point out the role of the Bronze Age trench discovered in 2001, but the bad weather conditions stopped the progress of the excavations. To resume, the Sânnicolau Mare "Selişte" site proves its importance for revealing the environment on the Lower Mureş area between the 1st and the 2nd millennium A.D.

Bibliografie:

Şantierul arheologic Sânnicolaul Mare, în Cronica cercetărilor arheologice, a XX-a sesiune naţională de rapoarte arheologice, Campania 1995, Brăila, 1996, p. 106-107.


Cercetări arheologice la Sânnicolau Mare- Selişte, în CCA, campania 1996, a XXI-a sesiune naţională de rapoarte arheologice, Bucureşti, 1997, p. 53-54.
Cercetări arheologice de la Sânnicolau Mare- Selişte, în CCA, ampania 1997, a XXII-a sesiune naţională de rapoarte arheologice, 1998, p. 201-202.
Cercetări arheologice de la Sânnicolau Mare- Selişte, în Cronica cercetărilor arheologice, Campania 1998, a XXIII-a sesiune naţională de rapoarte arheologice, Vaslui, 1999, p. 102-103, n. 129.
Cercetări arheologice de la Sânnicolau Mare- Selişte, în CCA, campania 1999, a XXIV-a sesiune naţională de rapoarte arheologice, Deva, 2000, p. 89-90 şi 125.
Cercetări arheologice de la Sânnicolau Mare- Selişte, în CCA, campania 2000, a XXV-a sesiune naţională de rapoarte arheologice, Suceava, 2001, p. 89-90 şi 125.
Cercetări arheologice de la Sânnicolau Mare- Selişte, în CCA, campania 2001, a XXVI-a sesiune naţională de rapoarte arheologice, Buziaş, 2001.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO