.
Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Anul: 2002
Anul:
2002
Epoca:
Paleolitic şi mezolitic;Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Epoca bronzului;Hallstatt;Latene;Epoca greacă şi elenistică;Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Mezolitic;
Neolitic;
Epoca romană;
Epoca bizantină;
Epoca medievală mijlocie;
Hallstatt;
La Tène;
Epoca greacă
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Localizare pe hartă:
Județ:
Tulcea
Localitate:
Slava Rusă
Comuna:
Slava Cercheză
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Aparaschivei Dan Institutul de Arheologie, Iaşi
Baumann Victor-Heinrich Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Băcuță George Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Chiriac Costel Institutul de Arheologie, Iaşi
Iacob Mihaela responsabil Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Istudor Leontin Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Mihăilescu-Bîrliba Lucreţiu Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Miriţoiu Nicolae Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti
Neagu Alina Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Nicolau Victor Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Nuțu George Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Paraschiv Eugen Dorel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Paraschiv Mihai Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Piftor Valentin Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Popescu Vlad Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti
Soficaru Andrei Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti
Stanc Simina Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Sultana Nicuşor Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

VII. Cercetări de suprafaţă:
A. În zona cetăţii, au fost descoperite unele materiale arheologice ce nu se încadrează în epoca romană sau în cea romano-bizantină:
1. Pe latura de nord a cetăţii, în zona turnurilor 7 – 9, au fost identificate:
- unelte de silex (lame) neolitice;
- fragmente ceramice din prima epocă a fierului, ce se încadrează în cultura Babadag;
- fragmente ceramice elen...istice;
- un fragment de la un vas-borcan medieval, datat în secolul XI.
2. La poarta de vest, a apărut un fragment de picior de amforă de Thassos, ce se datează în secolele IV – III a. Chr.
3. Pe mijlocul laturii de est a cetăţii, au fost descoperite câteva fragmente ceramice medievale timpurii.
4. La sud de incintă, pe drumul ce duce la Mănăstirea Vovidenia, au fost identificate fragmente ceramice medievale timpurii.
B. La nord de drumul negru ce duce de la Slava Rusă la Mănăstirea Uspenia, din dreptul cetăţii până la cca. 3 km vest de aceasta, pe o suprafaţă de peste 100 ha, se găsesc materiale arheologice de epocă romană. La sfârşitul secolului IV (după Valens), locuirea e abandonată în cea mai mare parte a zonei (excepţie fac o porţiune de la nord de incintă şi complexul monahal paleocreştin amplasat la cca. 2,5 km vest de cetate), aici fiind amplasată necropola. La 1,5 km vest de cetate se găseşte cavoul Tudorka, iar de la 800 m vest de turnul 7 până sub latura de nord a incintei (în dreptul curtinelor G şi H) se găsesc morminte în gropi simple sau cu acoperiş de ţigle. După inventarul mormintelor, rezultă că necropola romano-bizantină s-a întins de la vest la et. Pe toată suprafaţa amintită au apărut şi materiale sau chiar monumente arheologice din alte epoci:
1. La cca. 300 m nord-vest de turnul 7 s-au descoperit câteva aşchii paleolitice.
2. La 800 – 1000 m vest de cetate, au apărut fragmente ceramice încadrate în următoarele perioade:
- neolitică;
- prima epocă a fierului;
- elenistică - un picior de amforă de Thassos şi un buton de la un vas getic, datate în secolele IV – III a. Chr.
3. La 1,6 – 1,75 km vest de cetate (la vest de cavoul Tudorka) au fost descoperite:
- numeroase aşchii şi nuclee paleolitice (musteriene);
- materiale neolitice - ceramică, un topor (fragmentar) şi o dăltiţă din piatră, nuclee, lame, gratoare şi aşchii din silex;
- câteva fragmente ceramice medievale, datate în secolul XI.
4. La cca. 2 km vest de cetate şi la 70 m nord de drumul negru Slava Rusă – Uspenia a fost identificată o movilă cu diametrul de cca. 35 m; peste aceasta se găsesc numeroase pietre.
5. La cca. 2 km vest de cetate şi la 40 m nord de drumul negru Slava Rusă – Uspenia a fost identificată o movilă cu diametrul de cca. 20 m.
6. La cca. 3 km vest de cetate şi la 200 m nord de Mănăstirea Uspenia au fost descoperite fragmente ceramice din prima epocă a fierului.
C. La cca. 2 km nord de Slava Rusă şi la 500 m vest de şoseaua Slava Rusă – Slava Cercheză, în punctul numit de localnici "Fântâna Seacă" sau "Găleata", au fost descoperite numeroase cărămizi de epocă romană şi două cuptoare.
D. La vest de Mănăstirea Vovidenia, pe dealul "La Donca" a fost identificată o întinsă aşezare getică de epocă elenistică. Materialele descoperite aici (amfore de Thassos, de Rhodos, cratere, urne getice) se încadrează în secolele IV – II a. Chr. Alături de piesele amintite, au apărut şi vase de epocă romană timpurie, precum şi câteva fragmente ceramice preistorice.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO