Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Sultana | Comuna: Mănăstirea | Judeţ: Călăraşi | Punct: Malu Roşu | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Latene
Perioade
Neolitic;
Eneolitic;
La Tène
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Călăraşi
Localitate   Sultana
Comuna   Mănăstirea
Punct
Malu Roşu
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Andreescu Radian-Romus
Lazăr Alexandru Cătălin
Oană Virginia
Rădulescu Florin
Cod RAN    104216.03
Raport Săpăturile arheologice desfăşurate în perioada august - septembrie au avut următoarele obiective: continuarea lucrărilor la profilului stratigrafic S II şi identificarea necropolei aşezării gumelniţene.
În această campanie arheologică s-au continuat lucrările la profilul stratigrafic S II, obţinut prin taluzarea unei vechi secţiuni magistrale, în scopul evaluării dinamicii locuirilor din cadrul aşezării de tip tell. Au putut fi identificate urme ale locuirilor aparţinând fazelor Gumelniţa A2 şi B1, faza Gumelniţa A1 nefiind concludent documentată (acest fapt se datorează materialului puţin numeros şi în cea mai mare parte atipic, descoperit pe suprafaţa restrânsă a secţiunii). Au mai fost descoperite urme sporadice de locuire Cernavodă. Grosimea stratului cultural variază între 3,00 şi 3,80 m, iar nivelurile de locuire sunt oblice, coborând spre interiorul aşezării (în unghi de cca. 15o).
Au fost identificate elemente ale unui sistem de protecţie, semnalate de C. Isăcescu, format din val de pământ şi şanţ. Înălţimea maximă valului pare să fi fost de 3,40 m. Este posibil ca valul să fii avut două faze de construcţie. Un fapt interesant este descoperirea la limita dintre val şi nivelurile de locuire a unui gropi de par, care poate indica existenţa unei structuri de lemn care dubla spre interiorul aşezării valul de pământ. Este posibil ca acest aşa-numitul val şi structura de lemn să aparţină unei amenajări iniţiale a terasei în zona în care s-a instalat aşezarea.
Şanţul a fost identificat în carourile 5 şi 6 ale secţiunii S II. Adâncimea maximă a şanţului este de 5,90 m, iar lăţimea maximă de 2 m.
În nivelul aparţinând fazei Gumelniţa B1 au fost identificate în profil resturile unei locuinţe din chirpici parţial ars, pe de 5,80 m.
În nivelul cultural aparţinând fazei Gumelniţa A2, la circa -2 m au fost descoperite resturile unei alte locuinţe cu urme de podele din lut bătătorit. Au fost surprinse 8 găuri de par, cu diametrul cuprins între 7 - 10 cm, în interiorul cărora s-a constatat prezenţa unor urme de lemn carbonizat. Urmele acestei locuinţe nu au apărut în profil, ci doar în suprafaţă, restul se continua probabil spre sud-est, în perimetrul fostei secţiuni magistrale.
Tot în nivelul cultural aparţinând fazei A2 a culturii Gumelniţa, în profil, a fost identificată o locuinţă ale cărei resturi nu au fost surprinse în suprafaţă.
Nivelul cultural de la baza aşezării, aparţinând probabil fazei Gumelniţa A1 (C. Isăcescu semnalează existenţa acestei faze) este reprezentat de două lentile de cenuşă pigmentate cu bucăţi de cărbune, surprinse în profil pe o lungime de circa 4 m. Grosimea lor este cuprinsă între 9 – 16 cm. Între cele două niveluri de cenuşă au fost identificate, atât în profil cât şi în suprafaţă, câteva pietre, între care una, de formă relativ patrulateră, avea diverse concavităţi pe mai multe laturi sugerând folosirea pentru zdrobirea unor materiale.
Urmele de locuire aparţinând culturii Cernavoda sunt reprezentate de o singură groapă notată G 1, descoperită în caroul 6 al secţiunii S II, între -5 şi -5,95 m. Depunerile din groapă conţin în special oase de animale, cenuşă, pietre, bucăţi de chirpici şi foarte puţine fragmente ceramice specifice acestei culturi.
Al doilea obiectiv al campaniei 2002 a fost identificarea necropolei aşezării. Pentru realizarea acestui obiectiv s-au realizat mai multe secţiuni de 1,5/10 m pe terasa aflată la vest de aşezare.
Din păcate nu s-a reuşit identificarea necropolei, în schimb au fost identificate materiale ceramice aparţinând culturii Boian, faza Giuleşti. Alături de materialele aparţinând culturii Boian au fost identificate şi materiale aparţinând culturii Gumelniţa şi secolul IV p. Chr. A fost descoperit un mormânt de copil (M 1), atribuit pe baza inventarului funerar (câteva mărgele din pastă de sticlă) perioadei sarmatice. Groapa mormântului are o formă ovală. Nu a fost identificat nivelul de săpare al gropii funerare. Scheletul a fost depus la -1.90/-1.97 m.
Obiectivele campaniei 2003 sunt următoarele: finalizare profilului stratigrafic (S II); deschiderea unei noi secţiuni paralele cu profilul stratigrafic în vederea verificării stratigrafiei; identificarea necropolei gumelniţene, cartarea siturilor arheologice din zona Mânăstirea.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice ISĂCESCU C., Staţiunea eneolitică de la Sultana-com Mînăstirea, Documente recent descoperite şi informaţii arheologice, Bucureşti, 1984, p. 11-20; Idem, Săpăturile de salvare de la Sultana, com Mînăstirea, jud. Călăraşi, Cercetări Arheologice, VII, 1984, p. 27-42.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu