Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Suplacu de Barcău | Judeţ: Bihor | Punct: Corău I, Corău IV, Lapiş III, Gyertyános I, Gyertyános II, Kismezõ, Szilvás, str. Zarandului "cimitirul ortodox" | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Neolitic;
Epoca romană;
Epoca migraţiilor;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bihor
Localitate   Suplacu de Barcău
Comuna   Suplacu de Barcău
Punct
Corău I, Corău IV, Lapiş III, Gyertyános I, Gyertyános II, Kismezõ, Szilvás, str. Zarandului "cimitirul ortodox"
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Fazecaş Gruia Traian Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea
Ignat Doina responsabil Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea
Lakatos Attila Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea
Cod RAN    31271.02 31271.02 31271.03 31271.06 31271.10 31271.08 31271.09
Raport Cu ocazia construirii unui baraj hidroenergetic pe cursul râului Barcău, având ca scop regularizarea în aval a cursului de apă, iar ca efect – amenajarea în amonte a unui lac de acumulare ce va acoperi o suprafaţă de cca. 720 ha, au fost demarate săpături arheologice ce au avut ca scop eliberarea zonei afectate de viitorul lac, de sarcină arheologică.
Zona era cunoscută anterior ca având potenţial arheologic major, aici fiind executate numeroase campanii arheologice între 1973 şi 1992. În urma acestor campanii au fost identificate următoarele situri: Corău I, II şi tot în raza satului Suplac – Lapiş I şi II. Exceptând aceste situri deja intrate în literatura de specialitate, cu ocazia campaniei din 2002 au fost identificate o serie de noi puncte situate atât în zona afectată de viitorul lac, cât şi în afara zonei – dar tot în arealul satului.

Punct Corău I
–s-au continuat cercetările în aşezarea deja cunoscută. A fost trasat un număr de patru secţiuni pentru stabilirea limitei aşezării. Stratigrafia corespunde, în general, nivelelor de locuire din aşezarea cunoscută. Au fost descoperite două locuinţe: o locuinţă – bordei (S 17) şi o locuinţă de suprafaţă (S 18) şi vetre de foc, cu utilizare îndelungată, dispuse în afara locuinţelor dar şi în bordei.
Uneltele din piatră şlefuite sunt mai puţin numeroase – faţă de cercetările anterioare – şi majoritatea utilizate.
Ceramica, unitară ca forme şi decor, este numeroasă atât în stratul de cultură cât şi în locuinţe şi în jurul vetrelor. Dintre forme menţionăm: oale cupe cu picior cu baza lobată, castroane, vase mari de provizii, fragmente de linguri şi biberoane. Remarcăm de asemenea prezenţa unor vase patrulatere, de influenţă tisoidă. Sunt frecvente reprezentările plastice feminine, unele redând detalii de îmbrăcăminte şi coafură precum şi picioare umane, modelate plastic, cu detalii anatomice. [Doina Ignat]

Punct Corău IV
- în acest punct, săpăturile au scos la iveală o aşezare din epoca timpurie a migraţiilor (secol IV d.Chr.). Densitatea mică a complexelor ne determină să credem că a fost surprinsă doar o margine a aşezării. A rezultat un bogat material ceramic.

Punct Lapiş III
–în urma unor periegheze a fost descoperit material ceramic de secol VIII - XII. Acest punct se află între cele două puncte descoperite pe această terasă. De asemenea materiale de aceeaşi perioadă sunt şi în colecţia I. Salánki.

Punct Gyertyános I
Malul stâng al Barcăului a fost taluzat pe o porţiune de 30 metri. Astfel au fost surprinse două nivele cu materiale aparţinând grupului Suplac şi sec X – XI d. Chr., respectiv material din periegheză databil în epoca romană. Formele ceramice din nivelul neolitic reprezintă aproape întreg repertoriu al formelor specifice grupului Suplac. Materialele aparţinând epocii medievale timpurii sunt foarte sporadice.

Punct Gyertyános II
Pe o mică ridicătură, deasupra Barcăului, a fost trasată o casetă şi o secţiune cu caracter de sondaj. Au rezultat materiale sporadice aparţinând grupului Suplac şi bronzului timpuriu fără a putea fi determinate cu acurateţe nivelele de locuire.

Punct Kismezõ (numit şi Dealul Roşu) – În acest punct au fost trasate trei secţiuni în care au apărut complexe aparţinând culturii Suciu de Sus - Lăpuş şi grupului Igriţa. Toate cele 4 complexe surprinse conţineau un bogat material ceramic şi doar câteva fragmente litice. Caracterul complexelor pare să fie cel de gropi menajere.

Punct Szilvás
– material ceramic de sec. VIII – IX, cu material osteologic şi zgură de fier. Cu cca. 200 m spre sud, tot în malul Barcăului apare o cantitate mare de zgură de fier cu material ceramic asemănător.

Punct Suplacu de Barcău – str. Zarandului "cimitirul ortodox"
În acest punct situat la 15 m. deasupra văii Barcăului a fost trasată şi săpată o casetă. Aici a fost surprins o necropolă de secolele XV - XVII suprapusă de un cimitir de secol XIX, respectiv cimitirul actual.
Având în vedere suprafaţa întinsă rămasă încă necercetată precum şi importanţa sitului, cercetările arheologice vor continua în această zona şi în anii următori. [Lakatos Attila, Gruia Fazecaş]
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/193/SuplacudeBarcau.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 193, Suplacu de Barcău, Corău I, Corău IV, Lapiş III, Gyertyános I, Gyertyános II, Kismezõ, Szilvás, str. Zarandului Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 193, Suplacu de Barcău, Corău I, Corău IV, Lapiş III, Gyertyános I, Gyertyános II, Kismezõ, Szilvás, str. Zarandului "cimitirul ortodox"" class="imgalbumspec"/>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu