Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Târgovişte | Judeţ: Dâmboviţa | Punct: Biserica "Sf. Nicolae" - Androneşti | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Biserică
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Dâmboviţa
Localitate   Târgovişte
Comuna   mun. Târgovişte
Punct
Biserica "Sf. Nicolae" - Androneşti
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Diaconescu Petru Virgil
Olteanu Gheorghe
Cod RAN    65351.08
Raport La solicitarea parohiei "Sf. Nicolae" - Androneşti, prin adresa 16/305/2002, între 23.05.2002 - 11.07.2002 s-a executat prima campanie de cercetare de către un colectiv format din: Gheorghe Olteanu şi Petru Diaconescu potrivit autorizaţiei de cercetare arheologică nr. 97/2002, emisă de Ministerul Culturii şi Cultelor, ca parte integrantă a Proiectului general de consolidare, restaurare şi amenajări exterioare, întocmit de arh. Doina Petrescu.
În această etapă, cercetarea arheologică s-a desfăşurat în exterior, pe latura de sud a monumentului având următoarea motivaţie:
- amplasarea în colţul de sud-est, în perimetrul fostului cimitir, a unei clădiri ce va adăposti: clopotniţa, cancelaria şi un grup sanitar.
- precizarea raporturilor cronologice şi stratigrafice asupra evoluţiei în timp şi spaţiu a lăcaşului;
- depistarea vestigiilor anterioare momentului construcţiei bisericii - şanţul de apărare depistat în 1999 imediat la vest şi complexele de locuire din XIV-XV;
- furnizarea datelor necesare pentru întocmirea expertizei de rezistenţă.
Scurt istoric:
Biserica Sf. Nicolae-Androneşti este ctitoria lui Manea vel Vornic şi a jupâniţei Vlădaia şi a fost ridicată în anii 1527-1528, potrivit pisaniei situate în pronaos deasupra intrării: "în zilele lui Io Radu voievod acest hram al Sfântului Nicolai l-au făcut jupân Manea vel vornic şi jupâniţa Vlădaia la anul 7036".
Distrus în timpul campaniilor militare din 1595, monumentul este reparat după acest an de către popa Goncea, potrivit unei însemnări adăugate pisaniei sus-menţionate: "Să se ştie cum au spart biserica la Sinan paşa şi au dires popa Goncea cliseariu".
Din nou ruinată în urma cutremurelor din 1636, 1640, biserica este rezidită din temelie de către Matei Basarab în 1653, conform pisaniei: "Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu sporul Duhului Sfântu îndemânatu - se - au creştinul Io Mateiu Basarabu voievod, i gospoda ego Elina de au zidit această sfântă besearică hramul Sfântului Nicolae den temelie până în sfârşit ca să le fie pomeana în veaci. Şi ispravnic Stanciu portar. Zis meseta luna septembrie 12 dna valeat 7162".
După această dată biserica este cunoscută şi sub numele de Sf.Nicolae al Doamnei sau Sf.Nicolae - Nou. Denumirea de Sf. Nicolae Androneşti apare în secolul al XVIII-lea, când trece în îngrijirea familiei Adroneştilor.
În anii: 1796, 1808 şi 1813 este reparată de către familia Androneştilor şi de Dumitru Bogasieru sau de alţi enoriaşi. Reparată şi zugrăvită în anul 1912, biserica pierde turla de pe pronaos, care de fapt fusese adăugată în secolul al XIX-lea. Ultima intervenţie majoră este cea din 1942 când i se reface şi turla de pe naos, pictată de Vasile Blendea.
Stratigrafia:
În exterior, pe latura de sud a bisericii, s-au executat trei secţiuni: S 1- de 3 x 2 m, la îmbinarea altarului cu naosul, în perimetrul viitoarei clădiri administrative; S 2 - de 4 x 1,5 m (dimensiunea iniţială a fost mărită apoi la 4 x 5,5 m), la îmbinarea cu fundaţiile turnului - clopotniţă; S 4 - de 4 x 1,5 m, la îmbinarea dintre pridvor şi pronaos, şi s-a început S 3 - proiectată în axul longitudinal al bisericii, prin săparea capătului de est, exterior altarului, cu dimensiunile de 2 x 1 m. Ulterior martorul dintre S 2 şi S 4 a fost demontat parţial, pentru o mai bună observare a suprapunerilor de fundaţii
Observaţiile stratigrafice au fost dificile, datorită numărului mare de înmormântări şi reînmormântări. Unele morminte sunt lipite de fundaţia bisericii, adâncimea gropilor atinge până la 2 m de la nivelul de călcare, iar humusul medieval nu depăşeşte 1 m de la aceeaşi cotă (S 1, carou 5A).
Primul nivel de locuire se prezintă sub forma unei depuneri cenuşii de cărbune şi chirpici, groasă de cca. 0,10 m, strat de la care sunt săpate cele mai vechi morminte. O lentilă de mortar, groasă de cca. 0,04 m, observată şi în S 1 şi S 3, constituie nivelul iniţial de construcţie al bisericii de zid şi probabil al turnului din apropiere. Nivelul de construcţie este urmat de o depunere castanie cu mortar, de la care sunt săpate mormintele cu inventarul cel mai bogat. Urmează un nou nivel de construcţie ce marchează refacerea de la 1653. După o nouă nivelare a spaţiului exterior, o nouă lentilă de mortar marchează una din refacerile de la sfârşitul secolului al XVII-lea - începutul secolului al XIX-lea, o pardoseală de lespezi de piatră, cu urme de mortar şi tencuială la bază, marchează restaurările din 1912.
Complexe şi monumente necunoscute:
Deocamdată nu a fost surprinsă, ceea ce noi bănuim a fi, urma unui şanţ de apărare a oraşului din secolele XIV - XV, traseul lui fiind mai spre sud decât credeam; numai o viitoare S 5, plasată pe latura de sud a turnului - clopotniţă, ar avea şanse de succes.
Descoperirea, în toate cele patru secţiuni, a mai multor morminte fără inventar, unele tăiate de fundaţiile primei faze a bisericii de zid, certifică existenţa unei biserici de lemn, anterioare, cu dimensiuni mai mici şi plasată sub cea existentă. Menţionăm că în umplutura acestor morminte, majoritatea fără sicriu, nu există urme de mortar, observaţie care certifică anterioritatea lor. În colţul de sud-vest, suprapus parţial de pridvor, s-a identificat cel mai vechi turn - clopotniţă, independent, descoperit la Târgovişte. De plan pătrat, cu perimetrul exterior de 4,40 x 4,40 m şi interior de 2,60 x 2,60 m, construit pe o fundaţie de bolovani cu cărămidă sfărâmată în compoziţie, adâncă de 1,20 m.
Turnul prezintă o elevaţie pătrată de cca. 0,60 m din lespezi de piatră şi cărămidă, specifice secolului al XV-lea. De remarcat că turnul suprapune 5 morminte aparţinând bisericii de lemn. Pe latura de est, au fost identificaţi doi contraforţi ce ies din planul construcţiei cu 0,60 m, cu specificaţia că cel dinspre nord-est prezintă o fundaţie mult mai masivă decât cel din colţul de sud-est. Construcţia îşi încheie existenţa în momentul ridicării pridvorului.
Biserica actuală:
Datorită faptului că cercetarea materialului nu s-a făcut decât parţial (monede de argint şi aur din secolele XV-XVIII; inele sigilare din argint sau argint aurit; inele cu pietre semipreţioase; nasturi şi bumbi din argint; mărgele etc.), ceramica neputând constitui un reper cronologic, datele expuse în continuare au un caracter provizoriu.
Se confirmă plasarea momentului constructiv la începutul secolului al XVI-lea a unei biserici de tip navă, căreia i-a aparţinut, probabil şi turnul-clopotniţă descoperit cu ocazia cercetărilor, ridicată pe o fundaţie masivă din piatră, talpa acesteia plasându-se la -1,30 m de la baza elevaţiei, cu o ieşire la exterior de 0,30 - 0,70 m. La partea superioară, la cca. 0,30 m deasupra nivelului de construcţie, structura fundaţiei (bolovani cu cărămidă sfărâmată) este înlocuită cu zidărie în casete din bolovani şi cărămidă, acestea din urmă cu dimensiunile de: 0,26 x 0,15 x 0,04 m şi zidăria propriu-zisă, numai din cărămidă cu dimensiunile de: 0,24 x 0,135 x 0,035 m.
Datele obţinute confirmă adăugarea pridvorului, ridicat pe o fundaţie adâncă de 0,70 m, ce pe latura de sud suprapune pe cea a turnului, dublând-o la interior. Menţionăm că în secţiunile 2 şi 4, se observă nivelurile de construcţie ale pridvorului şi turnului, despărţite de o depunere de moloz.
Pentru momentul constructiv se pot avansa două ipoteze:
- în general, se consideră că Matei Basarab, conform pisaniei se adăugă şi pridvorul; studierea elevaţiei, arăta că pentru întreaga construcţie se foloseşte aceeaşi cărămidă, ceea ce ar confirma această ipoteză;
- adăugirea de pe pisania iniţială aminteşte de o reparaţie de după 1595, care s-ar putea să constituie adăugarea pridvorului; un argument în sprijinul acestei ipoteze este şi descoperirea în S 4 a unei cărămizi octogonale, de mari dimensiuni, cu latura de 0,20 m, folosită la stâlpii pridvorului, ce sugerează o etapă mai veche (stâlpii actuali, tot octogonali, sunt construiţi din cărămizi triunghiulare - câte 8 pentru fiecare strat).
În 1653 biserica suferă refaceri majore, din ordinul lui Matei Basarab este cel mai probabil demolată până la o anumită cotă de la fundaţie pe întregul ei perimetru şi reconstruită. În plus, Matei Basarab mută vechea pisanie în pronaos, înlocuind-o cu a sa, cum a procedat şi la alte biserici.
Probleme elucidate
Cercetarea chiar incompletă a dus la unele clarificări asupra evoluţiei monumentului cât şi asupra unor aspecte exterioare ale acestuia:
-existenţa unei biserici de lemn anterioară celei existente, nedatată însă cu precizie;
-identificarea unui turn clopotniţă, contemporan cu prima fază a bisericii de zid;
-se confirmă momentul constructiv al bisericii de zid la începutul sec. al XVI-lea;
-pridvorul este adăugat cu certitudine;
-sunt confirmate lucrările din 1654 cu specificaţia că Matei Basarab construieşte peste vechile fundaţii.
Probleme de rezolvat
Cercetarea monumentului, unul din puţinele ctitorite la Târgovişte, de domnitori, ridica următoarele probleme pentru investigaţiile următoare:
-poziţionarea şi datarea bisericii de lemn;
-încadrarea cronologică şi funcţionalitatea turnului (clopotniţă sau de apărare);
-momentul sau momentele construcţiei pridvorului;
- modificările suferite de biserică la interior (zid naos-pronaos, catapeteasma de zid sau nu, pardoseli, morminte etc);
-existenţa şi plasarea în timp a şanţului de apărare.
Cercetarea interiorului monumentului, în special prin continuarea S 3 din axul longitudinal, şi la interior este esenţială pentru surprinderea nivelelor de construcţie şi pardoseli, în succesiunea lor logică, a bisericii de lemn şi a mormintelor.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/201/gi.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 201, Târgovişte, Biserica Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 201, Târgovişte, Biserica "Sf. Nicolae" - Androneşti" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/201/gi2.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 201, Târgovişte, Biserica Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 201, Târgovişte, Biserica "Sf. Nicolae" - Androneşti" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/201/gi3.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 201, Târgovişte, Biserica Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 201, Târgovişte, Biserica "Sf. Nicolae" - Androneşti" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/201/gi4.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 201, Târgovişte, Biserica Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 201, Târgovişte, Biserica "Sf. Nicolae" - Androneşti" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/201/gi5.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 201, Târgovişte, Biserica Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 201, Târgovişte, Biserica "Sf. Nicolae" - Androneşti" class="imgalbumspec"/>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu