Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Vrâncioaia | Judeţ: Vrancea | Punct: Fosta biserică parohială "Sfântul Nicolae" - Văsui | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca modernă;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Biserică
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Vrancea
Localitate   Vrâncioaia
Comuna   Vrâncioaia
Punct
Fosta biserică parohială "Sfântul Nicolae" - Văsui
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Botez Aurel Ioan
Lupu Emil
Cod RAN    178769.01
Raport Fosta biserică parohială, construită din bârne de lemn, a fost ridicată la o dată încă neprecizată, în partea central-nordică a satului Văsui (a cărui nume a fost schimbat în Vrâncioaia). Ea a funcţionat până la al doilea război mondial ca biserică parohială şi capelă cimiterială, pentru necropola ce s-a dezvoltat în jurul său, fiind apoi închisă. Nici satul şi nici biserica nu beneficiază de o bază documentar-istorică. Biserica nu prezintă o pisanie, iar data de construcţie 17801 – nu are, deocamdată, nici un suport ştiinţific, fiind transmisă de tradiţia locală.
Staţiunea nu a mai fost cercetată arheologic. În această primă campanie arheologică au fost efectuate 5 casete, având ca obiective: realizarea unei fazeologii şi cronologii a fostului ansamblu bisericesc, interceptarea unor elemente de locuire sau a unei biserici anterioare şi stabilirea nivelmenturilor necesare proiectului de restaurare şi descărcarea de sarcină istorică în perimetrul sondajelor geotehnice.
Terenul pe care a fost amplasată biserica, prezintă o pantă cu înclinaţie medie, realizată în urma unor sporadice acumulări la partea superioară a unui con de alunecare. Poziţia ansamblului, pe partea însorită a dealului, într-o zonă ocupată anterior de pădure, a determinat şi compoziţia specifică a solurilor.
Pământul viu, fără urme antropice, este reprezentat de o argilă gălbui-roşcată, având în compoziţie concreţiuni calcaroase şi marne, şisturi. Peste acest nivel, descoperit la o adâncime variabilă, determinată de curgerea pantei, de la nord-vest la sud-est, se află un strat de pământ castaniu-roşcat, cu sedimente vegetale (probabil pământ purtat şi sedimentat), având o grosime de 0,25 – 0,40 m, concentrat mai ales la partea superioară a pantei. Deasupra sa se află un nivel de humus vechi de pădure, conţinând sporadice prundişuri şi prezenţe antropice, având o grosime de 0,20 – 0,30 m. Urmează ultimul nivel, reprezentat de humusul actual, având o grosime de 0,05 – 0,18 m.
Rezultatele sondajelor arheologice, conduc la afirmaţia că, pe amplasamentul actual, nu a existat o biserică anterioară. Fiind o ctitorie de sat, a unei comunităţi umane mici2, ea a fost iniţial alcătuită numai din altar, naos şi nartex. Potrivit tehnicii cunoscute de construire a bisericilor de lemn, nu a prezentat o fundaţie, toată construcţia fiind supraterană.
Singurul element de datare relativă, este o piesă de mobilier interior. Pe partea interioară a spătarului unui jilţ, a fost incizată cu litere chirilice următoarea inscripţie "liat 7298 mar(tie) 30". Dacă acest jilţ este o piesă originală de mobilier a bisericii "Sf. Neculae", el ne asigură un reper cronologic, pentru faptul că biserica era în funcţiune în anul 1790.
Etape de refacere şi reparaţii:
A. În cursul secolului al XIX-lea, la o dată necunoscută, biserica a suferit o refacere majoră. Fragmentele ceramice descoperite în nivelul de pământ brun, cu pigment de cărbune şi pietrişuri, imediat ulterior acestei etape, nu ne asigură decât o datare relativă, în cursul secolului al XIX-lea.
În această etapă (a II-a), a fost terasat terenul pe care a fost amplasată biserica. Apoi, pe nivelul respectiv, a fost ridicat un nou soclu, din bolovani de râu şi lespezi de calcar şi marne, legate cu mortar de var, nisip şi sfărâmătură de piatră. La interiorul bisericii, unde soclul din această etapă a putut fi cercetat, s-a constatat că talpa sa a fost turnată într-un şanţ de fundare, săpat în depunerea veche de pământ castaniu-roşcat, până la contactul cu pământul viu. Partea superioară a soclului a fost turnată într-un cofrag din lemn, ale cărui amprente au putut fi observate cu uşurinţă, la interiorul bisericii. Deoarece în această etapă a fost prevăzută extinderea bisericii, cu un exonartex surmontat de o turlă-clopotniţă, soclul bisericii a fost unitar construit pentru toate compartimentările. Singurul element de apreciere a unităţii acestei etape, este faptul că soclul exonartexului este unitar construit, întreţesut organic cu cel al compartimentelor anterioare ale bisericii.
Elevaţia exonartexului a fost adosată la cea a nartexului, elemente de unitate constructivă apărând doar la nivelul şarpantei (şi acoperişului actual). În interiorul bisericii, a fost adus pământ de umplutură, din imediata vecinătate, care conţinea şi fragmente osteologice umane, din cimitirul ce exista deja. Fără a avea o probă categorică, afirmăm că actuala pardoseală din lespezi de piatră, a fost amenajată în această etapă, ca şi piciorul mesei altarului.
B. În a treia etapă, datorită necesităţilor de protecţie a interiorului, a fost executată o caplama din scânduri. După caracteristicile cuielor de fixare, opinăm că această etapă se situează în secolul XX. Probabil contemporană cu această intervenţie, este repararea apareiajului soclului. Acesta a fost realizat din piatră ecarisată, legată cu ciment, fără a avea o priză necesară cu soclul din etapa II. La interiorul bisericii a fost realizată o tencuială de ciment. Tot acum, a fost reparată pardoseala interioară, fiind egalizat stratul-suport de pământ cenuşiu-prăfos (în care au fost descoperite artefacte de secol XX), iar lespezile au fost legate cu ciment.
Probleme nelămurite:
1. Problema datării bisericii a rămas neelucidată. Pentru rezolvarea sa, în absenţa unor documente scrise, sperăm că vor fi obţinute date noi, după decaparea tencuielii interioare de ciment, care ar putea ascunde o pisanie veche, sau componente artistice din etapa I de funcţionare. O altă posibilitate este aceea de a surprinde, la exteriorul bisericii, complexe arheologice (morminte de inhumaţie), conţinând elemente de datare absolută, din etapa I.
2. Etapa a II-a de construire, poate avea două explicaţii: fie necesitatea măririi spaţiului interior al bisericii, prin adăugarea exonartexului, fie degradarea la care ajunsese biserica, datorită desfacerii soclului pe care era aşezată, prilej cu care s-a hotărât şi realizarea acestui exonartex.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice 1. Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, Bucureşti, 1974, p. 907.
2. "Are o populaţie de 402 suflete şi o biserică parohială, cu hramul Sf. Nicolae" (G. Lahovari, Marele dicţionar geografic al României, vol. V, Bucureşti, 1902, p. 736).
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/220/fig-1.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 220, Vrâncioaia, Fosta biserică parohială Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 220, Vrâncioaia, Fosta biserică parohială "Sfântul Nicolae" - Văsui" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/220/fig-2.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 220, Vrâncioaia, Fosta biserică parohială Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 220, Vrâncioaia, Fosta biserică parohială "Sfântul Nicolae" - Văsui" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/220/fig-3.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 220, Vrâncioaia, Fosta biserică parohială Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 220, Vrâncioaia, Fosta biserică parohială "Sfântul Nicolae" - Văsui" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/220/fig-4.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 220, Vrâncioaia, Fosta biserică parohială Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 220, Vrâncioaia, Fosta biserică parohială "Sfântul Nicolae" - Văsui" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/220/fig-5.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 220, Vrâncioaia, Fosta biserică parohială Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 220, Vrâncioaia, Fosta biserică parohială "Sfântul Nicolae" - Văsui" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/220/fig-6.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 220, Vrâncioaia, Fosta biserică parohială Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 220, Vrâncioaia, Fosta biserică parohială "Sfântul Nicolae" - Văsui" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/220/fig-7.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 220, Vrâncioaia, Fosta biserică parohială Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 220, Vrâncioaia, Fosta biserică parohială "Sfântul Nicolae" - Văsui" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/220/fig-8.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 220, Vrâncioaia, Fosta biserică parohială Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 220, Vrâncioaia, Fosta biserică parohială "Sfântul Nicolae" - Văsui" class="imgalbumspec"/>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu