Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Abram | Judeţ: Bihor | Punct: Ruina bisericii premonstratens (Ruins of church) | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Biserică;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bihor
Localitate   Abram
Comuna   Abram
Punct
Ruina bisericii premonstratens (Ruins of church)
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Marta Doru
Tamás Emődi
Cod RAN    27089.01
Raport După derularea a trei campanii de săpături între 1999 şi 2002, acestea au fost reluate în septembrie 2003, investigându-se sistematic suprafeţe necercetate anterior în scopul identificării unor porţiuni necunoscute a planimetriei fundaţiilor bisericii romanice şi a corpului adosat. Cercetarea a fost motivată şi de iminenţa începerii lucrărilor de restaurare a ruinei bisericii.
De această dată mobilul cercetării nu a fost clarificarea relaţiilor dintre ruină şi zidurile descoperite, respectiv a cronologiei relative, ci mai degrabă completarea planimetriei şi studierea stratigrafiei interioare. La trasarea secţiunilor am fost nevoiţi să ţinem cont de existenţa rădăcinilor extrem de dezvoltate ale unui nuc aflat la V de biserică, a unei pivniţe, respectiv a unei şuri aparţinătoare parohiei.
În urma cercetărilor de parament şi a sintetizării rezultatelor săpăturilor arheologice s-a tras concluzia că fundaţiile şi amprentele presupusului corp de mănăstire etajat, adosat bisericii pot fi interpretate ca aparţinând unei capele nordice, cu acces indirect dinspre biserică.
În campania din 2003 s-au trasat nouă secţiuni. Trei dintre ele au fost deschise, de-a lungul axei bisericii, două în exterior şi una în interior. În prima, (S XVII/A) am surprins fragmentul ambrazurii portalului vestic, identificând la nivelul fundaţiei trei etape diferite ale paramentului, respectiv două praguri succesive ale accesului principal. În rest s-au păstrat doar câteva cărămizi in situ din pardoseala medievală.
În secţiunea S XVII/B am avut ocazia să clarificăm relaţiile straturilor exterioare – printre care şi urme de pardoseală – cu zidăria faţadei vestice şi cu fundaţia vestică a bisericii din sec. XII-XIII. Toate mormintele medievale găsite aici (M 36 – M 43) au fost lipsite de inventar. Nu cunoaştem deocamdată funcţiunea fundaţiei de 0,60 x 0,95 m descoperite, adosate laturii vestice, cert este însă, că aparţine etapei a treia de construcţie şi se sprijină pe crepida fundaţiei din perioada a II-a. Sub aceasta am identificat câteva straturi de cărămidă ale fundaţiei primei biserici, care îşi avea deci faţada exact în planul celei actuale.
În secţiunea S XVII/C deschisă în interiorul bisericii am surprins o fâşie lată de 0,60 m dintr-o pardoseală medievală aşezată peste coronamentul fundaţiei din etapa a II-a. Am găsit totodată şi câteva asize din ambrazura sudică a portalului vestic din această perioadă.
La E de această fundaţie am descoperit o altă fundaţie lată de cca. 1 m având talpa sub cota tuturor fundaţiilor cunoscute până acum şi care nu poate fi pusă deocamdată în legătură cu nici o fază de construcţie. Are un mortar diferit şi le-ar putea preceda pe toate.
Secţiunea S XVIII trasată pe latura sudică a bisericii ne-a dezvelit urme ale zidului cu orientare E - V surprins şi în secţiunea S XV, însă înmormântările – în majoritate moderne – au distrus întreaga stratigrafie cât şi fundaţia. Sub fundaţia zidului actual a ieşit la iveală şi aici crepida fundaţiei primei nave.
În secţiunea S XIX am surprins un alt fragment al zidului nordic al capelei al cărui parament prezenta o cezură orizontală, ce delimita etapele I şi II de construcţie. Sub straturile de dărâmătură nu am putut identifica o stratigrafie clară, de aici provine şi un denar emis de banul Slavoniei sub domnia regelui Ştefan al V-lea. Pilastrul identificat în această secţiune, ce diviza în travee zidul nordic al navei în etapa a II-a, se sprijinea pe unul de aceleaşi dimensiuni - databile în prima etapă. Din pardoseala medievală s-a păstrat doar o amprentă cu o suprafaţă mică de cca. 0,40 m2. Am descoperit trei cavouri zidite din cărămizi cu scheletele deranjate. În singurul cavou intact era un inel de aur.
Pandanţii pilaştrilor angajaţi identificaţi în 2002 au fost studiaţi în secţiunea SXX, fiind păstraţi mai bine decât cel amintit, deşi gropile de morminte le-au tăiat marginile interioare. Pilastrul din prima etapă era evazat cu 100 cm faţă de planul zidului navei, iar cel din a doua etapă cu doar 46 cm. Un alt fragment de pardoseală medievală, iar sub ea o fundaţie orientată E - V, a fost depistat la NV de biserică, în secţiunea S XXI. Au mai fost găsite o cataramă de os din sec. XIV - XV, cuţite, plăcuţe decorative de bronz, monede identificate doar în parte etc.
Cercetarea nu a adus argumente pentru confirmarea sau infirmarea existenţei tribunei vestice în prima etapă de construcţie şi a configuraţiei cu două turnuri vestice în etapa a III-a sau a IV-a. Se pare deocamdată că judecând după circumstanţele descoperirilor monetare capela a fost scoasă din folosinţă la sfârşitul sec. al XIII-lea sau începutul sec. al XIV-lea, iar demolarea părţilor vestice ale bisericii s-a produs în sec. al XVIII-lea.
Scopul primordial al viitoarelor cercetări va fi supravegherea lucrărilor de sistematizare verticală a terenului şi de reamenajare a pardoselii bisericii intrate în restaurare.
Rezumat
English Abstract The main goal of the campaign was to complete the plan and study the inner stratigraphy, as we drew nine sections. Following the investigations into the face of the wall and the synthesis of the results of the archaeological excavations we drew the conclusion that the foundations and prints of the supposed storied main part of a monastery, added to the church, can be interpreted as part of a north chapel, with indirect access from the church. Judging from the circumstances of the monetary finds, the chapel was taken out of use by the end of the 13th century or the early 14th century, and the west parts of the church were dismantled during the 18th century.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu