Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca post-romană;
Epoca bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Adamclisi
Comuna   Adamclisi
Punct
Cetate
Sector   Sector A
Toponim   Tropaeum Traiani
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Achim Irina Adriana
Arsenescu Margareta
Barnea Alexandru
Barnea Ion
Bogdan Cătăniciu Ioana
Căpiţă Carol
Constantin Robert
Ellis Linda
Gămureac Emilian
Ghica Ana-Maria
Ionescu Mihai
Ionescu Mihai Severus
Lungu Liviu
Mărgineanu-Cârstoiu Monica
Olariu Cristian
Papuc Gheorghe
Scurtu Florin
Silberstein Gil
Ştefan Călin Dan
Talmaţchi Gabriel
Cod RAN    60892.08
Raport Cercetările noastre geofizice (magnetometrice) de la Adamclisi din acest an s-au desfăşurat în interiorul cetăţii, în partea de NE a acesteia (sectorul "A" al cetăţii, după împărţirea făcută de arheologi), la NE de bazilica "simplă". Ele constituie o detaliere foarte amănunţită a unei zone cercetate de noi în anul 2000 în cadrul unui grant finanţat de Ministerul Cercetării şi Tehnologiei, în care pare să se individualizeze o construcţie de formă circulară, cu diametrul de circa 10 m, a cărei formă este neobişnuită pentru tipicul construcţiilor din cetatea Tropaeum.

Harta magnetometrică astfel obţinută a fost filtrată matematic, utilizând atât un filtru trece-jos (care favorizează vizualizarea zonelor anomale mai largi, corespunzând unor caracteristici mai plate, gen pardoseli), cât şi un filtru trece-sus (care favorizează caracteristicile de formă alungită pe o anumită direcţie, gen ziduri).

Harta anomaliilor rezultate în urma aplicării filtrului trece-sus pune în evidenţă foarte clar prezenţa unei forme circulare, cu diametrul de circa 8-10 m, în centrul hărţii (marcată prin cercul de culoare verde), precum şi existenţa, în centrul acestei construcţii, a trei blocuri de calcar cu dimensiunea medie de circa un metru, foarte clar separate între ele. Deci ele apar în acest loc nu ca rezultat al dărâmării unei construcţii, ci urmare a amplasării lor intenţionate în această poziţie. Harta obţinută prin filtrarea trece-jos ne indică faptul că această construcţie pare să aibă un paviment din cărămidă, sau să fie acoperită cu material tegular provenit din dărâmarea acoperişului construcţiei iniţiale, sau să constituie un depozit de material ceramic. Asupra destinaţiei acestei clădiri şi a celor trei blocuri de calcar din interiorul ei nu ne putem, desigur, pronunţa, această sarcină revenind viitoarelor săpături arheologice.

Fondurile necesare acestei cercetări au fost asigurate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin programul CERES.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu