În perioada 27.03.2003 - 07.04.2003 au fost executate săpături arheologice de salvare pe terenul d-lui Laurenţiu Muncelean situat în Alba Iulia str. Regimentul V Vânători nr.42. Obiectivul cercetării a fost descărcarea de sarcină arheologică a terenului pe care beneficiarul intenţionează să-şi construiască o locuinţă familială.
Terenul se află în cadrul sitului arheologic de la Apulum, mai precis în zona c...entral-vestică a oraşului roman Colonia Aurelia Apulensis.
Având în vedere complexitatea care caracterizează acest sit arheologic, s-a abordat o tehnică de săpătură în casete (sistem fagure). Au fost trasate casetele C 1 ...C 5 dispuse în sistem fagure având următoarele dimensiuni: C 1= 3 x 3 m; C 2= 3 x 3 m; C 3= 3 x 3 m; C 4= 3 x 3 m; C 5= 3 x 7 m.
Luând în considerare adâncimea stratigrafică a sitului, dar şi pentru o bună consolidare a marginilor casetelor, a fost lăsat un martor de 1 m între casetele trasate. Numerotarea casetelor s-a făcut în sensul invers al acelor de ceas, aceasta fiind ordinea de abordare a acestora. Aşa cum era de aşteptat, în perimetrul cercetat au fost identificate urmele unui edificiu de mari dimensiuni (villa urbana) ridicată în această zonă de locuinţe civile a oraşului roman. Au fost identificate mai multe traiecte de ziduri (Z 1...Z 5) care delimitau câteva încăperi din cadrul edificiului. În urma unei analize planimetrice şi stratigrafice se desprind câteva observaţii:
- locuinţa dispunea de instalaţie de încălzire de tip hypocaustum, în caseta C 4 fiind identificate in situ două pile executate din cărămizi pătrate (la bază) cu dimensiunile de 0,30 x 0,30 m, urmate de alte 3 rânduri având dimensiunile 0,16 x 0,16 m.
- în nivelurile de umplutură au fost identificate alte elemente ale instalaţiei de încălzire: tegulae mammatae, bipedales.
- pardoseala din locuinţă era realizată în tehnica opus signinum (cocciopesto). La nivelul inferior (demisol) a fost identificată o pardoseală realizată din lespezi de piatră şi cărămizi.
- grosimea zidurilor variază în funcţie de importanţa şi destinaţia acestora; zidul principal Z1 având o fundaţie cu grosimea de 0,80 m şi o adâncime de fundare de 2,50 m este realizat în tehnica opus incertum, din piatră de râu şi lespezi din gresie. Deasupra fundaţiei se continuă elevaţia, având grosimea de 0,60 m păstrată pe o înălţime de 0,45 m, realizată în aceeaşi manieră ca fundaţia zidului.
- în caseta C5, în extremitatea estică, a fost executat un sondaj care a pus în evidenţă adâncimea de fundare precum şi existenţa a două ziduri adosate Z1a, Z1b, ridicate ulterior lui Z1. Zidurile Z2...Z4 compartimentează interioare ale edificiului şi au dimensiunile de 0,60 m. Z5 având lăţimea de 0,70 m a fost identificat pe latura de vest a C1 şi C2. În colţul de NV al C1 a fost identificată, pe traiectul zidului, o intrare care comunica cu o încăpere învecinată.
În aceste condiţii putem cocluziona că edificiul este unul de mari dimensiuni (insulae), cu o fundaţie solidă realizată pentru o clădire supraetajată (2-3 nivele). Zidurile intermediare au grosimi de 0,60 - 0,70 m. Anterior realizării edificiului a existat o fază de lemn.
De asemenea, ulterior ridicării edificiului se constată refaceri (încăperi adosate). Orientarea zidului principal este pe direcţia N - S, paralel cu cardo maximus a Coloniei Aurelia Apulensis, la cca. 35-40 m de acesta.
Materialele arheologice descoperite (cărămizi, ţigle, opaiţe, obiecte de os şi metal) confirmă destinaţia de locuinţă civilă a edificiului.
Şi de această dată constatăm că zona a fost puternic afectată de intervenţii antropice având drept scop demantelarea zidurilor în vederea recuperării materialelor de construcţie. Topografic această zonă este denumită "groape" tocmai datorită peisajului creat. Acest aspect este uşor de sesizat şi în urma analizei stratigrafice.
Încadrarea cronologică a descoperirilor: sec. II-III p. Chr.
A fost realizată documentaţia grafică şi fotografică precum şi ridicarea topografică.