În perioada 20 mai – 2 iunie 2003 au fost efectuate cercetări pentru descărcare de sarcină arheologică a terenului situat în municipiul Alba Iulia, str. Izvorului, f.n., unde urmează a fi amplasată o antenă pentru retransmisie a Companiei Orange România. Perimetrul ce urmează a fi afectat de lucrări, măsurând 10,5 x 6,5 m, se situează la cca. 50 m de str. Izvorului, în vecinătatea Înterprinderii de Porţelanuri ..."Apulum S.A.", chiar la marginea unei terase pe care cercetări arheologice mai vechi au pus în evidenţă o necropolă aparţinând oraşului roman Apulum II1. Cercetările amintite au cuprins zona de E şi SV a terasei în vreme ce punctul investigat acum se situează la limita vestică a acesteia, la aproximativ 800 m în linie dreaptă. Tot în această zonă vestică a terasei a fost descoperită o locuinţă romană de suprafaţă, în urma unor cercetări având acelaşi caracter, adică descărcare de sarcină arheologică2. Făcând aceste precizări preliminare reiese destul de limpede faptul că întreaga zonă sudică a acestei terase întinse cuprinde necropola oraşului roman Apulum II. Ceea ce urmează a se stabili în urma cercetărilor viitoare este şi dacă în această zonă extrem de întinsă există o enclavă funerară de epocă feudal timpurie, aşa cum o sugerează rezultatele săpăturilor ce le prezentăm în continuare. Au fost deschise două secţiuni paralele, de 10,5 x 1,5 m, la 3 m una de cealaltă, dispuse pe direcţia E - V, punctul 0 al caroiajului fiind amplasat la capătul de V al fiecăreia, aceasta pentru a putea corela uşor rezultatele cercetărilor de faţă cu cele anterioare, efectuate în zona învecinată. În secţiunea S I au fost descoperite 4 morminte, dintre care 3 de epocă romană şi unul din perioada feudală. Primele două morminte descoperite între m. 1 şi 4 sunt morminte de incineraţie secundară, iar primul, notat M 1, suprapune de fapt pardoseala de var a unei locuinţe romane de suprafaţă. Inventarul descoperit aici este variat însă extrem de modest. Abundă oase de animale, resturi menajere diverse între care ar fi de semnalat diverse fragmente ceramice toate amestecate cu fragmentele ceramice dispuse drept ofrandă. Groapa mormântului este ovală, cu diametrul de 1,60 m, buza fiind la –0,20 m şi fundul acesteia la –0,60 m. M 2 este tot un mormânt de incineraţie secundară, însă cu groapa rectangulară cu colţurile rotunjite, având dimensiunile de 0,70 x 1,20 m. S-au recuperat de aici câteva fragmente ceramice fără decor. Conturul gropii era delimitat parţial cu câteva pietre. Între m. 5 şi 6 a fost descoperit M 9, cu groapa acoperită cu bolovani de mari dimensiuni şi ţigle întregi. Aceasta avea formă rectangulară cu colţurile rotunjite, şi dimensiunile de 1 x 0,65 m. Au fost recuperate de aici puţine fragmente ceramice, fără decor. Între m. 7 şi 9 a fost înregistrată o altă descoperire interesantă. Este vorba de un mormânt de inhumaţie, notat M 3, din groapa căruia a fost recuperat un mic vas globular cu decor alcătuit din fine incizii meandrice paralele, dispuse pe umăr şi pântec, iar pe fund un însemn de olar în formă de cruce cu braţe egale şi vârfurile ascuţite. Piesa în chestiune se poate data, la o primă observaţie, în sec. XI, urmând ca ulterior să avansăm analogii mai circumstanţiate asupra sa. Scheletul avea o lungime de 1,60 m şi era parţial distrus în regiunea toracelui şi craniului. Groapa mormântului era rectangulară, cu dimensiunile de 1,72 x 0,80 m, şi era orientată pe direcţia E - V, având capul la V. În secţiunea S II au fost puse în evidenţă gropile a 5 morminte, toate de epocă romană. Între m 1 şi 3 au fost descoperite un număr de 3 morminte de incineraţie secundară, notate M 4, M 5, M 6, cu gropile rectangulare şi colţurile uşor rotunjite, având drept inventar câteva fragmente ceramice, fără decor. Între m. 3 şi 5, a fost degajat un alt mormânt, notat M 7, de acelaşi tip cu cele semnalate înainte. În sfârşit, un alt mormânt, notat M 8, era din categoria celor cu ardere primară, sau pe loc, conturul gropii, de formă aproape pătrată, cu colţurile rotunjite, fiind marcat de o fâşie subţire de arsură. Stratigrafia perimetrului cercetat se prezintă omogen în cazul ambelor secţiuni adică, un strat vegetal extrem de subţire de 0,10 m grosime, urmat de stratul de cultură roman, de culoare cenuşie, de 0,40-0,50 m grosime, urmat de stratul de lut galben steril din punct de vedere arheologic. În momentul de faţă descoperirea mormântului de inhumaţie M 3 este singulară în zonă, iar materiale de epocă feudală, în afara vasului globular semnalat, nu au fost descoperite. Asupra acestei chestiuni, cercetările arheologice viitoare vor aduce noi precizări.