Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Alba Iulia | Punct: Întreprinderea "Monolit S.A." (zona exterioară vestică a oraşului Apulum I) | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Neolitic;
Epoca romană
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Alba Iulia
Comuna   mun. Alba Iulia
Punct
Întreprinderea "Monolit S.A." (zona exterioară vestică a oraşului Apulum I)
Sector   
Toponim   Apulum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ciobanu Radu Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Lazăr Ilie Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Moga Vasile Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Oţa Radu Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Plantos Cristinel Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Cod RAN    1026.12
Raport În perioada 7 octombrie – 14 noiembrie 2003 au fost efectuate cercetări pentru descărcare de sarcină arheologică a două terenuri aflate în proprietatea SC Gold Corporation SA, situate, primul în punctul denumit de localnici "La Recea", pe partea stângă a DJ 107 A, ce duce în comuna Pâclişa, al doilea în vecinătatea sudică a Întreprinderii de materiale de construcţii "Monolit" SRL.
Cea de a doua zonă abordată de cercetările noastre, însă unde săpăturile urmează a fi reluate în cadrul unei alte campanii, în cursul anului viitor, cuprinde un perimetru extrem de larg, de aproximativ 250 x 60 m, situat în vecinătatea sud-estică a Întreprinderii de materiale de construcţii "Monolit" SRL. La E de locul cercetărilor noastre, la aproximativ 400 de m distanţă în linie dreaptă s-a descoperit traseul incintei oraşului roman Apulum I, precum şi o serie de edificii, unele sacre, din perimetrul acestuia.
Prima secţiune, notată S 01, a fost dispusă pe direcţia N - S şi măsura 29 x 1,5 m. În cadrul acesteia sunt de semnalat şi descoperirile cele mai importante de aici. Între metrii 1,50 şi 5, a fost descoperit un complex, notat C 1, pentru degajarea căruia au fost deschise două casete, notate caseta 1 şi caseta 3, spre E şi V. În primul rând este de amintit un altar votiv, având dimensiunile : înălţimea totală – 1,18 m, baza – 0,6 x 0,6 m, coronament – 0,6 x 0,6 m. Altarul avea pe una dintre feţe textul unei inscripţii de 10 rânduri. Câmpul inscripţiei avea înălţimea de 0,62 x 0,40 m. Înălţimea literelor era de 0,04 m şi spaţiul dintre rânduri 0,03 m. Coronamentul cuprindea nişte vrejuri afrontate din frunze de acant, pe trei dintre feţe. Altarul era spart în trei bucăţi iar primele fragmente din acesta au fost descoperite la -0,90 m. Textul inscripţiei menţionează faptul că Septimius Asclepius Hermes, libert al templului lui Aesculap, augustal al Coloniei Aurelia Apulensis, recompensat cu ornamenta decurionalia, cinsteşte pe zeiţa Terra Mater. Titularul inscripţiei mai ne este cunoscut şi dintr-un alt text epigrafic dedicat lui IOM, Junonei, Minervei şi lui Aesculap. Ambele monumente datează din secolul al III-lea1. Spre S, la aproximativ 0,60 m distanţă a fost degajat un rând de pietre şi cărămizi, provenind probabil de la un fel de platformă pe care era aşezat altarul. Sub nivelul acestui altar au fost descoperite două mici gropi din care s-au recuperat fragmente de oase de animale, şi ceramică, inclusiv un vas întreg din pastă cenuşie. Am putea pune cele două gropi amintite în legătură cu ofrandele obişnuite în asemenea context. Adâncimea la care s-au descoperit gropile era de 1,20 m, iar şirul de pietre şi cărămizi la -1,05 m. Între metrii 14 şi 15, la adâncimea de 0,70 m, a fost identificată o urmă circulară de arsură cărămizie, aparţinând unei vetre. Gura de alimentare a acesteia se putea observa foarte bine spre nord. Diametrul platformei păstrate era de aproximativ 0,60 m.
Între metrii 19 şi 23 a fost descoperit un alt complex, notat C 2, pentru degajarea căruia a fost deschisă, pe peretele vestic al secţiunii, caseta 2. Aceasta măsura 4 x 1,5 m. La adâncimea de 0,80 m au fost degajate două platforme de fragmente mici de cărămizi şi pietre, între care se aflau şi oase de animale, iar spre extremitatea sudică, conturul unei gropi ovale, cu uşoare urme de ardere. Materialul recuperat de aici constă în fragmente ceramice de uz comun din pastă cenuşie.
La S de capătul secţiunii menţionate anterior a fost deschisă, în prelungirea acesteia, secţiunea S 02, de 27,5 x 1,5 m. În cadrul ei nu este de semnalat decât un singur complex, notat C 1, descoperit între metrii 21,3 şi 25,6, pentru care a fost deschisă o casetă de 4,5 x 2 m, pe peretele vestic. Este vorba de o groapă aproximativ ovală, cu diametrul de aproximativ 4 m, având gura situată la adâncimea de 1,20 m, şi din perimetrul căreia au fost recuperate mai multe fragmente ceramice, fier, oase de animale şi sticlă, toate de epocă romană. Spre centrul acestei gropi a fost remarcată o altă groapă de mai mici dimensiuni, cu pereţii având uşoare urme de arsură.
Tot din cadrul secţiunii S 02 ar fi de semnalat o monedă de bronz (probabil un dupondius) aflată într-o avansată stare de degradare, descoperită la adâncimea de – 0,57 m între metrii 7 şi 8.
Celelalte două secţiuni, S 03 şi S 04 au fost amplasate pe direcţia E - V. În cadrul secţiunii S 03, de 28,5 x 1,5 m., alături de câteva fragmente ceramice romane, fără decor, sunt de semnalat, la adâncimea de – 1,5 m şi fragmente ceramice preistorice.
În cadrul secţiunii S 04, de 28 x 1,5 m, sunt de semnalat două complexe modeste. Primul, situat între metrii 24,2 şi 25,8, la adâncimea de 0,80 m, consta dintr-o concentrare de fragmente ceramice, cărămizi fărâmiţate şi oase de animale. Al doilea complex consta doar în câteva ţigle şi un olan spart, descoperite la adâncimea de 0,90 m, între metrii 8 şi 9. Drept materiale recuperate din cadrul acestei secţiuni sunt de amintit fragmente ceramice romane, oase de animale, fragmente de fier şi bronz, un fragment de cărămidă ştampilată, aflate într-o avansată stare de degradare precum şi o fibulă cu piciorul întors pe dedesubt, fără ac.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2003/016/ab-monolit-fig-3.JPG" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 16, Alba Iulia,  Întreprinderea Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 16, Alba Iulia, Întreprinderea "Monolit S.A." (zona exterioară vestică a oraşului Apulum I)" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2003/016/ab-monolit-fig-4.JPG" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 16, Alba Iulia,  Întreprinderea Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 16, Alba Iulia, Întreprinderea "Monolit S.A." (zona exterioară vestică a oraşului Apulum I)" class="imgalbumspec"/>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu