Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Ardeu | Comuna: Balşa | Judeţ: Hunedoara | Punct: Cetăţuie (Cetăţeaua) | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca   Epoca bronzului; Latene; Preistorie; 
Perioade   Epoca bronzului, Hallstatt, La Tène
Categorie   Domestic; 
Tipuri de sit   aşezare; 
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Ardeu
Comuna   Balşa
Punct   Cetăţuie (Cetăţeaua)
Sector   
Toponim   
Colectiv   Iosif Vasile Ferencz, Mihai Căstăian, Cristina Bodó, Ştefan Andrei, Roxana Stăncescu (MCDR Deva), Cristian Ioan Popa (Univ. Alba Iulia)
Colectiv sector   
Instituții implicate  Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
 Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia - Baza de Cercetări cu Utilizatori Multipli
Persoane implicate  Ştefan ANDREI, Cristina BODÓ, Mihai Cristian CĂSTĂIAN, Iosif Vasile FERENCZ, Cristian Ioan POPA, Roxana Elena STĂNCESCU
Cod RAN    87870.01
Raport Situl precum şi cadrul geografic în care se încadrează a fost descris cu un alt prilej1 astfel că nu mai insistăm asupra acestor amănunte. De asemenea, istoricul cercetărilor a fost trecut în revistă2. Pentru timpul scurs de la apariţia precedentului raport publicat, semnalăm apariţia unei note arheologice3 şi o lucrare de sinteză4, care urmează să apară în anuarul muzeului din Brăila. Ceea ce trebuie totuşi semnalat cu fiecare prilej, este faptul că situl este grav afectat prin exploatarea pietrei de calcar de către Direcţia Judeţeană a Drumurilor R. A. Această situaţie se datorează în principal indiferenţei proprietarului celei mai mari părţi a terenului pe care este amplasat situl, anume Primăria comunei Balşa.
Dat fiind refuzul accesului pe Dealul "Cetăţuie", ne-am îndreptat atenţia asupra a două terenuri particulare, aflate la S de "Cetăţuie", la baza acestuia. Periegheze efectuate în acest areal, de către muzeul din Deva, au relevat existenţa unor fragmente ceramice. Ca atare, cercetările s-au desfăşurat în perioada: 19 iulie – 19 august şi au vizat sondarea aşezării.
Astfel, pe terenul domnului Părău Petru, în locul numit de localnici "După Prag" au fost trasate trei sondaje, numerotate de noi: S 01, S 02, S 03, cu dimensiunile de 2 x 2 m, fiecare. Sub solul vegetal, de culoare brună, am dat de un pământ de culoare galbenă, foarte greu de săpat, în care ne-am adâncit 0,30 m. Lipsa materialelor arheologice, ne-a determinat să încheiem cercetările în acest loc.
Mai spre V, pe terenul cetăţeanului Andrei Dumitru, din Ardeu, în locul numit "Gura Cheilor", am trasat două secţiuni. S 1, cu dimensiunile de 2 x 10 m, a fost orientată pe direcţia N - S, fiind trasată perpendicular pe cursul văii Ardeului.
Descrierea stratigrafiei:
Sub stratul vegetal, având culoare brun închis, cu grosimi ce variază între 0,10 şi 0,15 m, se regăseşte acelaşi pământ de culoare galbenă, tare şi din acest motiv, greu de săpat. Grosimea acestui strat este cuprinsă între 0,15 şi 0,30 m. Sporadic, în momentul săpării au fost surprinse şi fragmente ceramice de mici dimensiuni, atipice. În colţul nord-vestic a secţiunii, la baza acestui strat, a fost surprinsă o aglomerare de pietre, de mici dimensiuni, pe care se regăseau fragmente ceramice aparţinând primei epoci a fierului, anume culturii Gava (Ha B).
Îi urmează un strat de culoare neagră, cu materiale aparţinând epocii dacice clasice (sec. I a. Chr – I p. Chr), cu grosimi care variază între 0,40 - 0,50 m. În acest nivel a fost săpată o locuinţă adâncită şi o groapă. Pereţii dărâmaţi ai locuinţei acopereau urmele locuinţei. Acest strat se caracterizează prin prezenţa a numeroase bucăţi de piatră locală, de calcar, şi prin multe bucăţi de gresie.
Următorul nivel de locuire aparţine tot civilizaţiei dacice şi este reprezentat printr-un strat de culoare cenuşie, cu grosimea de cca 0,40 m. Materialele prezente în acest strat arheologic sunt cu preponderenţă lucrate cu măna, aspectul lor fiind evident mai arhaic în comparaţie cu piesele descoperite în nivelul descris anterior. În acest nivel nu au fost descoperite complexe.
Un nivel subţire de cultură, cu grosimea constantă de 0,10 m, de culoare galbenă, aparţinând bronzului timpuriu, a fost surprins în primii 5 m ai secţiunii, începând dinspre N. Deşi sărac în materiale şi fără complexe de locuit, nivelul conţine fragmente ceramice interesante pentru reconstituirea evoluţiei bronzului timpuriu din zonă, pentru care ne rezumăm, dat fiind caracterul preliminar al cercetărilor, să le precizăm analogiile în grupele Livezile şi Copăceni.
Ultimul nivel de depuneri arheologice, de culoare neagră, constituit peste sterilul galben, aparţine culturii Coţofeni. Grosimea sa maximă atinge 0,40 m, fiind bine surprins spre capătul de nord al secţiunii, pentru ca, începând cu M 5, spre S, acesta să dispară treptat. Materialul din strat este format din ceramică fragmentară şi o fusaiolă, aparţinând fazei Coţofeni III.
Groapa 1
În capătul de N al secţiunii a fost surprinsă o groapă, ce se adâncea de la -1,70 m până la -2,10 m. Conţinutul era format din numeroase bucăţi de lemn ars şi ceramică fragmentară, ornamentată îndeosebi prin tehnica împunsăturilor succesive, ori prin aplicaţii gen "boabe de linte". Fragmentele aparţin unor vase de uz comun, amfore şi ceşti globulare.
Locuinţa 1
Peste groapa Coţofeni a fost surprinsă o amenajare din pietre de calcar, ce suprapunea, parţial, jumătatea vestică a acestui complex. Amenajarea, cercetată parţial, constituie podina unei locuinţe de suprafaţă, din cuprinsul căreia au fost recoltate fragmente ceramice cu ornamentaţie specifică fazei Coţofeni III, între care remarcăm, cu titlu de excepţie, un fragment decorat cu şnurul. Tot de aici provin o aşchie de silex local şi o alta de cuarţit. Solul nederanjat de activitatea omului este reprezentat de un pământ lutos, de culoare galbenă. Mai trebuie menţionat că fără a forma un nivel distinct de locuire, îndeosebi în stratul de cultură dacic, au apărut, sporadic, în poziţie secundară, fragmente ceramice de tip Wietenberg III.
S 2, cu dimensiunile de 2 x 6 m, a fost orientată pe direcţia E - V.
Descrierea stratigrafiei:
Sub solul vegetal, având aceeaşi culoare ca şi în cazul secţiunii precedente se regăseşte acelaşi strat de culoare galbenă, cu grosimi cuprinse între 0,30 şi 0,40 m, care conţine puţine materiale arheologice.
Urmează stratul de culoare neagră, cu numeroase pietre şi cu materiale datând din epoca dacică clasică, avea grosimea de 0,20 - 0,30 m. În acest nivel a fost cercetată o locuinţă de suprafaţă. Din inventarul ei, în afara ceramicii, trebuie menţionată o unealtă confecţionată din fier, folosită, probabil, la răzuitul pieilor.
Şi în această secţiune a fost săpat cel de al doilea nivel aparţinând celei de a doua epoci a fierului, fiind reprezentat de un strat de culoare cenuşiu închis, cu multă piatră, având grosimea de cca. 1 m. Materialele, cu preponderenţă ceramică au un aspect mai arhaic, în comparaţie cu acelea surprinse în nivelul anterior. Situaţia este similară cu aceea din S b1.
În acest nivel a fost cercetată o locuinţă, cu vatră, din inventarul căreia menţionăm o unealtă din fier de felul celei descrise anterior, un inel din bronz şi o monedă din argint, de tip Răduleşti – Hunedoara.
Sub stratul de cultură dacic, începând cu –1,60 m a fost surprinsă o depunere consistentă din epoca bronzului care însă, din motive obiective, a putut fi cercetată doar până la adâncimea de 1,95-2 m, nivel pe care săpătura din acest an s-a oprit.
Locuinţa 1
În capătul vestic, între M 4-6, la adâncimea de 1,40-1,60 m se concentra o aglomerare de piatră locală, gresie şi ceramică, ce ar putea fi interpretată ca reprezentând resturile unei locuinţe (?) de suprafaţă.
Sub această amenajare, pe toată întinderea secţiunii, între –1,70 -1,90/2 m s-a putut degaja o altă amenajare, compactă, formată din bolovani de râu şi piatră de calcar. Materialul ceramic recuperat, nu foarte numeros, aparţine bronzului mijlociu, în cadrul căruia elementele tipice aparţin culturii Wietenberg, o mică sondă în capătul de E, ce s-a adâncit până la –2,30 m în această amenajare a dus la descoperirea aceluiaşi tip de materiale care, la acest nivel, se aflau în partea superioară a pânzei freatice a văii Ardeului. În acest moment al cercetărilor este greu de definit exact destinaţia amenajării, ca şi dimensiunile sale, neputând şti dacă avem în faţă un complex sau, mai probabil, doar o amenajare a terasei.
În poziţie secundară, la adâncimi variabile s-au descoperit şi materiale specifice finalului fazei Coţofeni II şi fazei Coţofeni III.
La cca. 20 m NE de S 1, pe buza terasei a doua a Văii Ardeului, se găsea o ridicătură de pământ. Aceasta a fost sondată printr-o suprafaţă numerotată de noi S 04.
Descrierea stratigrafiei:
Sub stratul vegetal, care măsoară în acest loc între 0,05 şi 0,30 m se regăseşte stratul de culoare galbenă prezent peste tot în acest loc, care conţine materiale amestecate, aparţinând mai multor epoci (epoca dacică, eneolitic), între care se remarcă fragmentul unui vas globular, de mari dimensiuni, decorat cu frize realizate din triunghiuri haşurate şi boabe de linte, în manieră Coţofeni III târziu. Acesta suprapune un mamelon de stâncă de calcar. La baza stâncii, în colţul sud-estic, în epoca dacică, a fost amenajată o locuinţă dacică.
În toate suprafeţele cercetate în anul 2003, la Ardeu, a fost surprins un strat de pământ galben, care în unele cazuri conţinea materiale arheologice. Dacă în cazul sondajelor S 01, S 02, S 03, am considerat că ele reprezintă solul nederanjat de activitate umană, apariţia sa pe toată suprafaţa solului, la poalele dealului "Cetăţuie", ne determină să credem că avem de a face cu o aluviune, care a acoperit întregul areal. Plasarea sa în timp este dificil de realizat în acest moment, însă acest eveniment s-a petrecut, fără nici o îndoială, după ce locuirea dacică, în aşezarea de la Ardeu a încetat să mai fiinţeze.
Din acest motiv, credem că în viitor se impune o nouă sondare a terenului aflat în proprietatea domnului Părău.
O altă observaţie, care trebuie făcută se referă la descoperirile dacice. Cele două niveluri de locuire, precum şi grosimea stratului de cultură indică amploarea locuirii de aici. Cele două niveluri surprinse, confirmă situaţia surprinsă în campania din anul 20015. De asemenea, materialul ceramic şi nu în ultimul rând moneda de tip Răduleşti – Hunedoara, pledează pentru debutul locuirii dacice la Ardeu, în a doua jumătate a secolului al II-lea a. Chr., sau la începutul secolului următor. Cel de al doilea nivel corespunzător epocii dacice, poate fi datat mai larg, în a doua jumătate a sec. I a. Chr. şi pe toată durata primului secol al erei creştine.
Descoperirile aparţinând diferitelor epoci reprezentate la Ardeu, au fost mai sărace în campania din acest an. Cu toate acestea, prezenţa lor indică, de asemenea, o locuire de amploare, care susţine din plin continuarea cercetărilor. Ineditul îl constituie prezenţa stratului de cultură aparţinând perioadei timpurii a epocii bronzului.
Şi în această campanie de cercetări arheologice au participat numeroşi studenţi ai Univ. Alba Iulia şi absolvenţi ai acesteia. Cu toţii şi-au adus o contribuţie importantă la buna desfăşurare a şantierului. Le mulţumim tuturor.
Rezumat
English Abstract The aim of the 2003 excavations was an evaluation of the ancient settlement of Ardeu. During that excavation many pits, sunken-floored houses and other archaeological levels, corresponding to different historical periods, were found.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu