Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Băneşti | Judeţ: Prahova | Punct: Dealul Domnii | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Hallstatt;
Latene
Perioade
Hallstatt;
La Tène
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Structură de cult/religioasă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Prahova
Localitate   Băneşti
Comuna   Băneşti
Punct
Dealul Domnii
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Dumitrescu Claudia Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Peneş Marinela Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Cod RAN    132324.01
Raport Amplasat în zona dealurilor subcarpatice, la SE de municipiul Câmpina şi la 4 km NE de com. Băneşti, între văile Boului şi Miroslav, Dealul Domnii este un promontoriu (cca. 500 m) cu platou înalt, împădurit cu stejari, cu pante greu accesibile, ascuns între culmi mai înalte: Ciobu, Ştiubei, Podul Odăii.
Terenul argilos a favorizat, în timpul ploilor torenţiale din anul 1997 masive alunecări ale versantului de NV şi apariţia unui bogat material arheologic.
Săpăturile arheologice derulate în anii 1997, 2000, 2001 s-au practicat pe platoul înalt, între stejari, în rupturile naturale taluzate, cărora li s-au adosat casete ajungându-se la un număr de 19 casete la sfârşitul campaniei din 2001.
În campaniile de cercetări arheologice ale anilor 2002 şi 2003 s-au practicat casetele 20, 21 şi lărgiri ale casetelor 13, 15 şi 17.
Complexele arheologice cercetate sunt următoarele: 4 gropi rituale, o amenajare de suprafaţă cu vatră deschisă şi două zone de comasări ceramice amplasate în pantă, pe stratul natural de pietriş (cpl. 24, 25) cu material ceramic în cantităţi mici.
Gropile rituale dispuse în zona centrală a platoului sunt rotund-ovale în plan, cu diametre de 1-1,5 m, adânci de 1,10-1,50 m (de la nivelul de surprindere), clopot în secţiune cu fundul alveolat şi amenajat prin ardere şi comasare de cenuşă. În toate cele patru cazuri gropile perforează stratul natural de pietre calcaroase dezagregat. De specificat faptul că purificarea prin ardere a fundului gropilor nu este foarte intensă, stratul de scorifiere fiind de circa 2 cm, deasupra lui abundă însă cărbunii rămaşi pe loc şi stratul de cenuşă, care atinge 3-4 cm.
Amplasate într-un perimetru restrâns cele patru gropi sunt aproape tangente, graba realizării lor, comparativ cu cele cercetate în anii anteriori este suplinită de bogăţia materialului ceramic depus ritual. În cazul gropii 22 se remarcă şase straturi de ceramică depuse succesiv, intercalate cu straturi subţiri de pământ de umplutură.
Gropile rituale 25 şi 27 au doar câte două straturi de ceramică în timp ce în groapa 21 cu fundul cel mai gros scorifiat şi puternic ars exista doar un fragment mare de oală, lucrată cu mâna.
Materialul ceramic recoltat din gropile rituale 21, 22, 26, 27 provine din vase mari lucrate cu mâna, în parte decorate cu brâu alveolar, ceşti dacice, oale, sau din vase lucrate cu roata olarului (amfore, fructiere, boluri), relativ întregibile, arse secundar în proporţie de 80%.
De remarcat faptul că din groapa rituală 22 provine un corn de bovideu, ce a fost dispus orizontal pe fundul gropii, pe circumferinţă, iar în centrul gropii tot de pe fund, provine un fragment de greutate pentru războiul de ţesut vertical.
În groapa rituală 26 s-au recuperat, de pe fundul acesteia, două fragmente de greutăţi pentru războiul de ţesut vertical alături de ceramică lucrată cu mâna provenind din vase de mari dimensiuni.
Cel mai bogat material de import a fost recuperat din groapa rituală 27, din care s-a întregit o amforă. Amenajarea de suprafaţă compusă probabil din vatra deschisă şi comasarea de material ceramic în special de import (amfore fragmentare neîntregibile) nu a putut fi cercetată corelat şi în suprafaţă din cauza desimii stejarilor. De remarcat faptul că această amenajare, amplasată la E de gropile rituale 16 şi 19/2001, are suprafaţa cea mai mare, neregulată, probabil ovală (3 - 3,5 m), cu materialul ceramic dispus circular în jurul vetrei deschise.
Caracteristicile gropilor rituale, amenajările de suprafaţă adiacente, tipologia materialului colectat, dubla posibilitate a existenţei pe Dealul Domnii, a unui complex ritual de cult cu depuneri de ofrande de animale, practică bine cunoscută în lumea geto-dacică în secolele II a. Chr. – I p. Chr. [Marinela Peneş]
Rezumat
English Abstract The site of Dealul Domnii was discovered after 1997 and researched during rescue excavations in 1997 and systematic excavations in 2000 - 2003. The site has an occupation level, which proved to be an important religious site for ritual deposition of animal sacrifices. The structures researched in the year 2002 - 2003 consist of four pits that were ritually purified with rich pottery previously burned. The ritual setting, probably an open fireplace and a funerary complex, were used by the deacon in the 2nd – 1st centuries B.C.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu