Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bumbeşti-Jiu | Judeţ: Gorj | Punct: Gară | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Castru
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Gorj
Localitate   Bumbeşti-Jiu
Comuna   or. Bumbeşti-Jiu
Punct
Gară
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Hortopan Dumitru Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj
Mărgineanu-Cârstoiu Mădălina Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj
Marinoiu Vasile Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj
Scurtu Florin SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti
Cod RAN    79317.01
Raport Cercetările arheologice de la Bumbeşti-Jiu "Gară" s-au desfăşurat în perioada 23 iunie - 4 iulie 2003, atât în interiorul castrului cu zid de piatră cât şi în vicus-ul militar aflat în apropierea castrului. Mâna de lucru a fost asigurată de Primăria oraşului Bumbeşti Jiu şi de MJ Gorj.
În interiorul castrului a fost trasată o singură secţiune, S 2/2003 (cu dimensiunile de 6 x 2 m) orientată N - S şi situată la 0,70 m E faţă de S 2/2002 respectiv, 0,70 m V faţă de S 3/2002.
În carourile 3-5 a fost surprins un drum care făcea legătura între bărăcile soldaţilor şi care unea via principalis cu via sagularis de pe latura estică a castrului, în praetentura sinistra. Drumul avea o lăţime de 2,45 m şi rigole din piatră de râu, de o parte şi de alta, de 0,40 m. Pe mijloc erau dispuse pietre mari de râu care dădeau curbura convexă a drumului. Aceste pietre erau aşezate pe un strat de pietriş gros de 0,10 m.
În caroul 5, la 0,50 m adâncime faţă de nivelul actual de călcare şi la 1,36 m distanţă de profilul de V al secţiunii a apărut un zid transversal din pietre de râu, fără legătură de mortar, dispus pe două rânduri şi care avea o lăţime de 0,33 m.
Materialele arheologice descoperite în S 2/2003 constau în principal din materiale de construcţie (cărămizi, ţigle, olane, piroane, balamale etc.), fragmente de vase de uz casnic din ceramică (oale, capace, castroane, farfurii), de culoare neagră, cenuşie sau cărămizie, lucrate atât cu mâna, cât mai ales la roată, precum şi fragmente de sticlă (pahare, boluri).
În ceea ce priveşte stratigrafia, aceasta corespunde în linii mari celei înregistrate în secţiunile din campaniile precedente: între 0 şi -0,10 m se află stratul vegetal, între -0,10 şi -0,50/-0,65 m stratul arheologic roman, iar de la -0,55/-0,65 m începe stratul steril din punct de vedere arheologic.
Cercetările arheologice din vicus-ul militar au avut drept scop verificarea unor detalii de pe harta magnetometrică realizată în 2002 de către ing. dr. Florin Scurtu, care oferea indicii privind existenţa unor eventuale construcţii1. Astfel, s-a deschis o nouă secţiune, S 1/2003, trasată la 5 m E de S 4/2002, având dimensiunile de 10 x 2 m, orientată N - S. Din punct de vedere al construcţiilor, S 1/2003 nu a reliefat nici un element care să confirme existenţa unei sau unor posibile edificii sau a altor amenajări. Piatra de râu găsită în cantităţi reduse şi la diferite adâncimi, avea o dispunere aleatorie fiind cel mai probabil antrenată în pământ în urma lucrărilor agricole din perioada modernă. În schimb, s-au descoperit numeroase materiale arheologice romane. Ceramica este fragmentară, fiind reprezentată de vase de uz casnic, lucrate cu mâna şi la roată, dintr-o pastă de culoare roşie şi neagră (oale de diferite tipuri, pahare, castroane, etc.) şi materiale de construcţie (cărămizi, olane şi ţigle). Tot aici s-au mai descoperit câteva piese din bronz (un fragment de fibulă), fier (piroane întregi şi fragmentare, balamale) şi sticlă fragmentară. De asemenea, s-a găsit şi zgură din fier ceea ce ne determină să avansăm ideea că în apropiere se afla un atelier de fierărie.
Stratigrafia acestei secţiuni este similară celor din anul precedent: între 0 –0,10/-0,16 m se află stratul vegetal, între -0,10/-0,16 –0,38/-0,58 este stratul de cultură roman, iar de la –0,38/-0,58 m începe stratul steril din punct de vedere arheologic.


Cercetări geofizice
Florin Scurtu (GEI-PROSECO Bucureşti)
La Bumbeşti-Gară au fost realizate măsurători magnetometrice de detaliu pe două profile paralele, dintre care unul se suprapune cu secţiunea de cercetare arheologică S 1 efectuată în anul 2002 de către MJ Gorj în interiorul castrului roman (pe o zonă indicată de noi ca favorabilă descoperirii unor vestigii arheologice), iar celălalt este paralel cu acesta şi este amplasat la cca. 4 m V de el.
Profilul situat în partea de jos a planşei este măsurat chiar pe fundul secţiunii arheologice şi indică prezenţa celor 3 ziduri romane descoperite prin săpături (anomalia corespunzând tezaurului monetar roman descoperit aici nu mai apare din cauză că acesta a fost scos şi depozitat la MJ Gorj).
Al doilea profil, paralel cu primul şi situat cca. 4 m mai la V, arată că cele două ziduri din partea sudică a secţiunii S 1 se continuă spre V (anomaliile magnetometrice cu apexele în punctele de coordonate 2,5 m şi 5 m), dar mai apare încă o anomalie la X = 7 m şi o alta, foarte bine conturată (semn că sursa ei este foarte aproape de suprafaţă), la X = 11,5 m. Din compararea celor două profile deducem că anomalia de la X=7 m corespunde şi ea unui zid asemănător cu cele descoperite în secţiunea de verificare, iar cea nordică este generată de un zid mai gros (cca. 2 m), probabil din cărămidă. Mica anomalie din zona nordică (X=18,5 m) arată că din zidul nordic găsit în secţiunea 1/2002 nu a mai rămas aproape nimic, ca urmare a lucrărilor agricole efectuate în trecut în această zonă.
Fondurile necesare acestei cercetări au fost asigurate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin programul CERES.
Rezumat
English Abstract The excavations inside the Roman Camp at "Bumbeşti-Jiu Gară" had uncovered a road which made the connection to the barracks. This road connected via principalis to via sagularis on the east side in the praetentura sinistra. The road was 2.45 m broad and was flanked by river stone gutters. The archaeological material that we discovered is fragmentary – bricks, tiles, shingles, coarseware made by hand and by wheel, glass pots and iron artifacts from the 2nd – 3rd centuries. These excavations conducted in the military vicus at "Bumbeşti-Jiu Gară" did not uncover any element which could confirm the existence of a supposed building and settlement. We discovered a lot of archaeological material, mostly sherds, fragmentary bricks, tiles, shingles, and bronze artifacts which date to the 2nd – 3rd centuries.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu