Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Capidava
Comuna   Topalu
Punct
Cetate
Sector   Sector VII – carourile c-d 75-74
Toponim   Capidava
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Covacef Zaharia
Dobrinescu Cătălin
Florescu Radu
Matei Cristian
Miron Costin
Opriş Ioan Carol
Pinter Zeno-Karl
Ţiplic Ioan Marian
Cod RAN    63063.01
Raport Sector VII – carourile c-d 75-74
Săpăturile executate de studenţi ai Facultăţii de Istorie şi Patrimoniu din Sibiu, s-au concentrat şi în campania iulie - august 2003 asupra părţii de NE a sectorului VII, în carourile c-d 75-74.
A fost continuată degajarea zidului longitudinal, pe care au fost alipite bordeiele 255, 256, 257, şi care uneşte zidul de incintă de pe latura de est cu absida din caroul c 72, a construcţiei ce se întinde în spaţiul carourilor a-d 72-70. În urma recentei degajări, am putut constata păstrarea unei elevaţii de 1 m a zidului amintit, al cărui parament de SV este în continuare prăbuşit pe jumătatea superioară şi în carourile c 75-74.
Spre deosebire de observaţiile de anul trecut (vezi CCA 2002), în carourile c-d 75 şi c-d 74 a fost surprinsă o dărâmătură pe o lungime de 5 m, care apare ca o fostă ramificaţie laterală a zidului longitudinal menţionat mai sus. Zidul a fost demolat şi resturile întinse de stratiotai pentru nivelarea suprafeţei în vederea construirii bordeielor 255 şi 265. Mortarul folosit la acest zid este de bună calitate, cu multă cărămidă pisată şi foarte asemănător cu cel din zidul longitudinal, iar prezenţa numeroaselor tegulae întregi ne face să credem că zidul a fost ridicat în tehnica opus mixtum. Are foarte multă piatră spartă, provenind cel mai probabil din emplecton. Între dărâmături au apărut olane sparte, fragmente tegulare şi o bârnă groasă arsă, păstrată parţial.
În caroul c 76 au fost scoase la iveală resturi de grinzi arse, fragmente de olane şi mănunchiuri de stuf ars. Tot aici au apărut un opaiţ de secol VI p.Chr. păstrat fragmentar, un cârlig de pescuit din bronz cu urme de sfoară pe coadă, o lamă de cuţit cu lungimea de 10 cm şi solzi de peşte mic, probabil din familia cipiridelor.
În caroul d 75, sub bordeiul 255, demolat în campania de săpături din anul 2002 a apărut un şir de bolovani, ce a aparţinut unui bordei dintr-o fază de locuire anterioară.
Săpătura a fost extinsă spre limita de SV, care este constituită aici de edificiul cu absidă, bordeiul 256 fiind demontat integral, pentru aducerea la acelaşi nivel a carourilor c-d 77-76-75, unde stratigrafia este foarte complexă şi dificil de urmărit din cauza numeroaselor intervenţii medio-bizantine în straturile romano-bizantine.
Inventarul rezultat este comun, numărând fragmente ceramice medio-bizantine striate, dar şi multe alte fragmente ceramice romano-bizantine, provenind de la mai multe amfore cu coaste şi striuri. Un singur vas, o amforă cu coaste de dimensiuni mari, a putut fi reîntregit de studenţii specializării conservare-restaurare din Facultatea de Istorie şi Patrimoniu – Sibiu. Alături de ceramică, între descoperirile mobile se numără şi un pahar, probabil, sau un clopoţel de bronz foarte oxidat, partea exterioară prezentând şi urme de oxid de fier, iar la interior oxid de cupru, piesă găsită în caroul c 75. Tot aici au apărut un cap de cheie, o tortiţă tot din bronz, cât şi o fibulă de bronz de tip Zwiebelknopffiebel, fără arcul de închidere şi cu unul din bulbi lipsă.
În bordeiul 256 au fost descoperite la un loc, pe o arie de 0,40 x 0,40 m, 9 oase de viţel lustruite (probabil de la rulare sau folosire îndelungată), cu urme de prelucrare.
Problemele puse de sectorul VII rămân în continuare foarte complexe, iar cercetările înaintează anevoios din cauza declivităţii terenului şi a săpăturii destul de restrânse, motive pentru care nu pot fi oferite răspunsuri imediate necunoscutelor din acest sector, care are o suprafaţă destul de mare. În campaniile viitoare poate vom afla, şi parţial ar fi bine, cum a arătat partea de SV a cetăţii, şi dacă această parte are actuala configuraţie datorită intervenţiei voite a locuitorilor cetăţii care ar fi terasat-o, sau în urma unor mişcări seismice.
[Costin Miron (ULB Sibiu) - responsabil]
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu