Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Câmpulung | Judeţ: Argeş | Punct: Mănăstirea "Negru Vodă", str. Negru Vodă nr. 64 | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca modernă;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Mănăstire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Argeş
Localitate   Câmpulung
Comuna   mun. Câmpulung
Punct
Mănăstirea "Negru Vodă", str. Negru Vodă nr. 64
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Cantacuzino Gheorghe I. Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Trâmbaciu Ştefan Muzeul Municipal Câmpulung
Cod RAN    13506.03
Raport Cercetările arheologice efectuate în 2003 la Câmpulung au reprezentat continuarea săpăturilor anterioare de la ansamblul fostei reşedinţe domneşti. Acestea au adus date asupra celor mai vechi urme de locuire, a bisericii din secolul al XIV-lea, a elementelor de fortificare şi a urmelor unor edificii. Săpăturile, executate în acest an cu mijloace materiale reduse, au urmărit clarificarea unor probleme legate de cronologia construcţiilor din partea de NE a incintei ansamblului mănăstirii "Negru Vodă". S-a urmărit delimitarea construcţiei de mari dimensiuni, aflată parţial sub nivelul solului, descoperită în 1981 aproape de marginea terasei, şi verificarea datării ei prin obţinerea mai multor informaţii stratigrafice despre nivelul de construcţie. Pe de altă parte s-a căutat limita de E a clădirii alăturate zidului despărţitor care limita spre N vechea "curte a bolniţei", cercetată în 2001 şi 2002. Ca şi în anii precedenţi, aria accesibilă săpăturilor a fost limitată din motive obiective – de aleea asfaltată, de existenţa unor pomi şi a culturilor de legume. Această situaţie a influenţat amplasarea sondajelor.
Zidul exterior sudic al clădirii aflate parţial sub nivelul solului a fost descoperit în partea de N a sondajului dispus perpendicular pe traseul vechilor secţiuni S. 22 şi S. 15, la circa 6 m S de trotuarul asfaltat (S. 23), la circa 11 m de zidul despărţitor. Grosimea zidului este de 1,12 m, paramentul fiind lucrat din blocuri de piatră spartă, bolovani şi cărămidă. S-a putut observa că, în partea aflată sub nivelul solului din interiorul clădirii, ridicarea paramentului s-a efectuat concomitent cu umplerea spaţiului dintre acesta şi marginea săpăturii executate în vederea construcţiei, cu piatră spartă, pietre mici de râu şi mortar, iar în unele părţi cu zidărie din cărămizi, aşezate orizontal sau pe muchie, şi mortar.
Săpătura nu s-a adâncit în interiorul construcţiei până în partea inferioară a încăperii, în spaţiul umplut cu moloz, piatră spartă, bolovani, cărămizi fragmentare. La exteriorul clădirii s-a atins adâncimea de 1,70 m. Nivelul de construcţie al zidului se află la o adâncime de cca. 0,75 m faţă de actuala suprafaţă şi este marcat, pe o distanţă de aproape 1 m, de urme de mortar şi moloz. El este situat deasupra unor straturi (de pământ nisipos gălbui cu prundiş mare, având o grosime de 0,20–0,45 m, şi de pământ cenuşiu cu pietre gros de 0,35–0,40 m, în care au fost descoperite foarte puţine fragmente ceramice, cele mai multe putând fi datate în secolele XIV – XV), suprapuse unui strat gălbui cu prundiş. Depunerile aflate deasupra nivelului de construcţie al zidului sunt straturi de pământ cenuşiu granulos cu moloz şi pietre cu grosimea totală de 0,50–0,55 m, peste care se află solul arabil atingând cca. 0,25 m.
Poziţia nivelului de construcţie, aşa cum a fost observată în săpăturile din 2003 pe latura de S a zidului, la exteriorul clădirii, nu contrazice presupunerea datării acesteia în secolul al XVII-lea, formulată, ţinând seama de situaţia stratigrafică, după săpăturile din 19811.
În S. 20 D (între zidul despărţitor spre curtea liceului şi aleea asfaltată, lângă S. 20 B/2002), a fost descoperit zidul care limitează la E clădirea alipită zidului despărţitor, la o distanţă de circa 18 m de extremitatea ei de V. Fundaţiile celor două ziduri nu se ţes, iar nivelul de construcţie se află la cote destul de apropiate. Situaţia stratigrafică observată în acest sondaj, faptul că fundaţia clădirii adosate zidului despărţitor – menţionată în diferite catagrafii din prima jumătate a secolului al XIX-lea – se adânceşte în straturi de nivelare, indică o datare relativ târzie, probabil în secolul al XVIII-lea.
Materialele descoperite în S. 23 sunt foarte puţine, fiind greu de datat cu precizie; unele se pot atribui secolului al XIV-lea, altele secolului al XV-lea sau al XVI-lea. Majoritatea fragmentelor ceramice provin din corpul sau de la fundul unor vase nesmălţuite, din pastă fină, arsă oxidant, cu mica, în cele mai multe cazuri arderea fiind inegală. Câteva fragmente sunt lucrate dintr-o pastă relativ zgrunţuroasă, cu mici pietricele. Predominantă cantitativ în săpăturile din 2003 este ceramica databilă în sec. XVII – XVIII şi mai ales XIX şi XX, găsită în S. 20 D, în straturi de umplutură şi nivelare târzii, în asociere şi cu materiale moderne.
Cercetările arheologice din august 2003 au permis precizări privind planul şi datarea construcţiilor din partea de E a ansamblului fostei reşedinţe domneşti din Câmpulung. Unele verificări mai sunt necesare, mai ales pentru completarea informaţiilor privind dimensiu­nile şi compartimentarea clădirii. Vestigiile din această zonă vor putea fi puse eventual în valoare în viitor, după o cercetare integrală.
Rezumat
English Abstract The archaeological excavations conducted in 2003 at Câmpulung represented the continuation of the earlier excavations at the complex of the former princely residence. These resulted in data on earlier occupation traces, on the 14th century church, the fortification elements and the traces of some buildings. The materials found are scarce, hard to date with accuracy; some can be attributed to the 14th century, others to the 15th century or the 16th century.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2003/048/campulung-ag-fig-1.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 48, Câmpulung, Mănăstirea Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 48, Câmpulung, Mănăstirea "Negru Vodă", str. Negru Vodă nr. 64" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2003/048/campulung-ag-fig-2-3.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 48, Câmpulung, Mănăstirea Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 48, Câmpulung, Mănăstirea "Negru Vodă", str. Negru Vodă nr. 64" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2003/048/campulung-ag-fig-4-5-6-7.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 48, Câmpulung, Mănăstirea Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 48, Câmpulung, Mănăstirea "Negru Vodă", str. Negru Vodă nr. 64" class="imgalbumspec"/>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu