Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Grădiştea de Munte (Grădiştea Muncelului) | Comuna: Orăştioara de Sus | Judeţ: Hunedoara | Punct: Dealul Grădiştei | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca   Latene; Preistorie; 
Perioade   La Tène, Epoca romană
Categorie   Apărare (construcţii defensive); 
Tipuri de sit   cetate; 
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Grădiştea de Munte (Grădiştea Muncelului)
Comuna   Orăştioara de Sus
Punct   Dealul Grădiştei
Sector   
Toponim   Sarmizegetusa Regia
Colectiv   Ioan Glodariu, Gelu Florea, Liliana Suciu, Darius Sima, Răzvan Mateescu, Corina Toma, Paul Pupeză, Daniel Cioată, Mariana Sacalâş (UBB Cluj), Eugen Iaroslavschi, Gabriela Gheorghiu (MNIT), Adriana Pescaru, Cristina Bodó (MCDR Deva), George Trohani, Rodica Oanţă-Marghitu, Sorin Oanţă-Marghitu (MNIR)
Colectiv sector   
Instituții implicate  Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
 Muzeul Naţional de Istorie a României
 Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
 Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Persoane implicate  Cristina BODÓ, Daniel CIOATĂ, Gelu FLOREA, Gabriela GHEORGHIU, Ioan GLODARIU, Eugen IAROSLAVSCHI, Răzvan MATEESCU, Rodica OANŢĂ-MARGHITU, Sorin OANŢĂ-MARGHITU, Adriana PESCARU, Luca Paul PUPEZĂ, Mariana SACALÂŞ, Darius SIMA, Liliana SUCIU, Corina TOMA, George TROHANI
Cod RAN    90397.01
Raport Cercetările arheologice s-au făcut în două puncte: I. pe terasa a III-a din Cetate şi II. în zona sacră, pe terasa a X-a, cu precizarea că primele le-au continuat pe acelea din anul 2002.
Cetate - Terasa a III-a. Pentru continuarea cercetării arheologice pe terasa amintită s-au trasat două secţiuni, prima în continuare ca traseu a cercetărilor din 2002, iar a doua cvasiperpendiculară pe ea pentru a prinde marginea platoului (terasa I).
Secţiunea I/2003, de 28 x 2 m, orientată E - V a fost trasată perpendicular pe lungimea terasei a III-a şi s-a adâncit de la -1 m (m. 25-28) până la -2,5 m, adică până la stânca nativă.
Stratigrafie (de sus în jos):
- humus actual, gros de 0,10 –0,15 m;
- pământ brun-negricios alunecat sau adus de precipitaţii de pe terasa I-a;
- pământ brun-gălbui cu pigmentaţie de arsură şi cărbune;
- pământ brun-gălbui pigmentat pe alocuri cu cărbune;
- pământ steril
- stânca nativă
În m. 5-6 era o groapă modernă, iar în m 7-8 un şanţ antic, care traversa oblic secţiunea. Alte gropi superficiale s-au reperat în m. 3,20 –21. Şanţul din m. 7-8 era de drenaj şi aparţine fazei romane a terasei. Materialele arheologice au apărut în straturile 2-4, în primul amintit fiind rulat de pe terasa I (platoul cetăţii), iar în celelalte două amestecat. Ele constau din ceramică dacică (fragmente de chiupuri, căni, ceramică pictată) şi romană (capace, străchini, un fragment de mortarium), cărămizi şi ţigle dacice şi romane, pişcoturi de paviment, zgură de fier, turte de fier fragmentare, cuie, piroane, cuţi, conductă de apă fragmentară, călcâie de lance, o cataramă, sticlă (de geam, un fund de pahar), ţinte de fier de la o caliga, doi pilaştri de andezit în poziţie secundară.
Constatările prilejuite de cercetarea secţiunii au confirmat observaţia potrivit căreia după cucerirea romană stratul dacic a fost bulversat şi desfiinţat de amenajările romane, iar construcţiile romane au fost demontate înainte de retragerea detaşamentului militar roman din fosta cetate a capitalei dacice.
Secţiunea IA/2003 de 21,5 x 2 m, cu adâncimea de 0,60–1,70 m, trasată aproape perpendicular pe capătul de SV al secţiunii I/2003.
Stratigrafie (de sus în jos):
- humus actual, gros de 0,10 – 0,20 m;
- pământ galben-brun de aluviune de pe terasa I-a, identic cu acela natural aici, gros de 0,30 –1,30 m;
- stânca nativă de micaşist care are în partea superioară sfărâmătura obişnuită
În două locuri (m. 8,75 şi 15,50) se vede amenajarea a câte unei trepte (prima înaltă de 0,75 m, cealaltă de 0,50 m) amenajate în stânca nativă. Stratul de cultură nu a putut fi separat de pământul alunecat de pe terasa superioară.
Materialul arheologic a apărut numai în pământul galben-brun şi el consta din fragmente ceramice dacice şi romane disparate, fragmente de cărămizi, un bulgăre de zgură de fier, cuie, o scoabă şi o verigă de fier.
O amenajare a stâncii putea fi în m. 10 – 15, unde panta naturală a fost domolită şi, eventual, în m. 17 – 18,40 unde se putea face o amenajare a unui parapet de lemn, care nu a lăsat urme sesizabile arheologic. Tot acolo ar încăpea un zid dacic de terasă (zidul dacic de incintă avea 3,20 m grosime). În orice caz secţiunea va trebui prelungită şi dincolo de pragul în stâncă vizibil de la m. 20,20 până la m. 21,50.
Zona sacră, terasa a X-a: în spatele celor două ziduri de susţinere a terasei a X-a cu prilejul lucrărilor de restaurare din 1980 s-a descoperit un depozit de blocuri de calcar fasonate pe şase feţe şi se impunea verificarea lui şi a relaţiei cu zidul interior de susţinere a terasei a X-a. Mica terasă pe care se afla depozitul a primit indicativul Terasa X A. În vederea acestor verificări s-au trasat două secţiuni perpendiculare pe depozit şi oblice pe zidul interior de susţinere a terasei a X-a.
Secţiunea II/2003 de 10,50 x 1,50 m, orientată E-V şi adâncită până la -3,50 m. Stratigrafie(de sus în jos):
- resturi de la intervenţia din 1980;
- stânca orizontală (patul depozitului);
- stânca nativă;
- pământ amestecat cu lut pentru umplutura terasei X;
- patul în stâncă al zidului de terasă interior.
Secţiunea III/2003, de 10,50 x 1,50 m, orientată E - V, şi adâncită până la -3,50 m.
Stratigrafia este aproape identică cu a precedentei:
- resturi de la intervenţia din 1980;
- groapă antică umplută tot atunci;
- pământ amestecat cu lut pentru umplutura terasei a X-a;
- stânca orizontalizată sub depozit şi coborâtoare în rest până la patul zidului interior de terasă.
Materialul arheologic constă doar din câteva fragmente ceramice dacice databile în secolul I p. Chr.
Constatările principale prilejuite de cercetarea celor două secţiuni pot fi rezumate astfel: depozitul de piatră a fost aşezat pe un pat de stâncă orizontal şi conţinea blocuri fasonate, deteriorate de acţiunea apei din precipitaţii, unele cu marcaje antice; panta coborâtoare a stâncii native a fost completată cu umplutura din pământ şi lut a terasei a X-a; pentru zidul interior de terasă s-a amenajat un pat orizontal în stâncă; zidul a cedat parţial din pricina presiunii umpluturii terasei.
La demontarea depozitului de piatră s-au recuperat blocurile, care pot fi folosite şi toate acelea cu marcaje antice. Marcajele antice constau din litere (31 blocuri), monograme probabil (7 blocuri) şi litere plus monograme (30 de blocuri). Lor li se adaugă un bloc cu cinci feţe fasonate marcat cu o literă provenind probabil din zidul de susţinere a terasei a IX-a.
Blocurile cu marcaje antice au intrat patrimoniul MCDR Deva, iar restul materialului arheologic la MNIT.
Consolidări: s-au făcut la zidul de incintă al cetăţii după cum urmează: la paramentul interior pe o asiză -12 m liniari, două asize – 147 m liniari şi cu trei asize – 36 m liniari; paramentul exterior: cu două asize -116 m liniari şi cu trei asize – 47 m liniari. Parţial s-a umplut cu pământ provenit din săpături mai vechi terasa X A, s-a defrişat făgetul de o parte şi de alta a zidului de incintă pe câte o lăţime de 2 m de la zid şi s-a înlesnit accesul la monumente.
Conservări se fac la monumentele descoperite până acum în zona cetăţii şi a zonei sacre. Descoperirile sunt publicate în articole axate pe categorii de monumente şi de artefacte.
Rezumat
English Abstract The archaeological investigations were conducted in two locations: on the 3rd terrace in Cetate (fortress) and in the sacred area, on the 10th terrace, with the specification that the former continued those in 2002. The archaeological material consists only in a few Dacian sherds dating to the 1st century AD. We conducted consolidations at the precinct wall on the interior parameter and the exterior one. Conservation is being conducted in the monuments uncovered until now in the area of the fortress and of the sacred area.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu