.
Isaccea | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetate | Anul: 2003
Anul:
2003
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Agricultură şI subzistenţă;
Alimentare cu apă şi drenaj;
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Aşezare rurală
Județ:
Tulcea
Localitate:
Isaccea
Comuna:
or. Isaccea
Punct:
Cetate
Sector:
Sector: ST-TR (Staţie de transformare 400/750KV)- ST-TR aducţiune apă, ST-TR montare stâlpi înaltă tensiune
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Baumann Victor-Heinrich Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Bejenaru Luminiţa Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Jugănaru Gabriel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Lockyear Kris University College London, UK
Mănucu-Adameşteanu Gheorghe Muzeul Municipiului Bucureşti
Olariu Cristian Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Popescu Adrian Fitzwilliam Museum, University of Cambridge, UK
Sly Timothy University of Southampton, UK
Stănică Aurel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Cod RAN:
Raport:

Sector: ST-TR (Staţie de transformare 400/750KV)
1. ST-TR aducţiune apă
Victor Henrich Baumann, Gabriel Jugănaru
Referitor la lucrarea "Reparaţii conducte de apă şi canalizare la Staţia de transformare 400/750 KV Isaccea", menţionăm următoarele:
În două puncte de pe traseu: punctul Capaclia N la circa 5 km. S, respectiv punctul Ceair, la circa 1 km. S de Staţia de transformare 400/750 KV Isa...ccea, au fost descoperite resturi arheologice aparţinând unor dependinţe rurale ale unor ferme romane de tip villa rustica. Cercetarea celor două puncte s-a făcut fără perturbarea săpăturilor efectuate de beneficiar.

2. ST-TR montare stâlpi înaltă tensiune
Victor Henrich Baumann, Aurel Stănică
Referitor la realizarea proiectului "Interconectare LEA 400KV Vulcăneşti – Dobrogea în zona Staţiei 400/750KV Isaccea" (lucrări de construcţie în extravilan Isaccea), lucrările s-au desfăşurat în lunile septembrie – noiembrie, la S şi la V de Staţia de transformare 400/750 Isaccea, aproximativ în extremitatea sudică a unui platou situat la SV de localitatea Isaccea, platou tăiat la răsărit de DN 22 Tulcea – Isaccea.
Topografic, terenul afectat de lucrările agricole se înscrie în tarla 57 – parcela A692, tarla 58 – parcela A708, tarla 37 parcela 439 (Plan cadastral Isaccea).
Lucrările prevedeau montarea a doi stâlpi de întindere de simplu circuit şi a patru stâlpi de dublu circuit, din laminate metalice cu fundaţii turnate în beton. Gropile de fundaţii, de formă patrulateră, cu latura de 5 m (câte patru de fiecare stâlp), se adâncesc până la -4 m.
Arheologic, cercetările de suprafaţă din primăvara anului 2003 au evidenţiat o concentraţie de materiale ceramice în tarla 37 – parcela 439. Precizăm că, în zonă nu au mai fost efectuate până în prezent săpături arheologice, dar se bănuia că terenul a servit în antichitate ca necropolă.
Situaţii arheologice clare s-au ivit în dreptul bornelor B3 şi B4, situate la 550 m V de DN 22 şi la 400 m, respectiv 620 m S de Staţia 400/750KV Isaccea.
În secţiunile B3b – 3c a fost cercetat un strat de cultură roman timpuriu, între -0,90m şi -1,20 m adâncime. Vestigiile descoperite: urme de temelii superficiale şi de vetre distruse, aparţin unor construcţii uşoare, probabil sezoniere, întâlnite în cursul cercetărilor noastre din primăvară, la aproximativ 800 m SE (vezi descoperirile din punctul Capaclia şi Ceair). Aceste anexe gospodăreşti aparţineau unor ferme rurale de tip villa rustica, din sec. II-III ai căror proprietari puteau locui şi în aşezarea civilă de la Noviodunum. Afirmaţia se bazează pe lipsa, în zonă, a indiciilor asupra unor construcţii domestice mai importante.
În colţul nordic al secţiunii B4b al bornei B4, situată la 220 m S de B3, a fost descoperit şi cercetat un segment de apeduct de epocă romană, orientat NE 400. Apeductul se află situat pe curba de nivel +42, la 1 m adâncime, fiind construit direct în pământ sub forma unui uluc de 0,50 x 0,30 m, acoperit cu lespezi de piatră prinse în mortar. Pentru cercetarea apeductului, a fost realizată la NV o casetă de 6 x 2 m, care a permis surprinderea monumentului pe o lungime de 6 m.

Sursa:
Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO