Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca bizantină;
Epoca greacă
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Cetate
Sector   Sector Extramuros - Poarta Mare-Turnu Mare
Toponim   Histria
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Apostol Virgil Muzeul Naţional de Istorie a României
Bâltâc Adela Muzeul Naţional de Istorie a României
Cleşiu Sorin Muzeul Naţional de Istorie a României
Damian Paul Muzeul Naţional de Istorie a României
Neagu Cătălina Mihaela Muzeul Naţional de Istorie a României
Suceveanu Alexandru responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN    62039.01
Raport Sector Extramuros - Poarta Mare-Turnu Mare
Obiectivele acestei campanii au fost cercetarea unor complexe apărute în anii anteriori, precum şi elucidarea unor probleme de ordin stratigrafic. Anul acesta investigaţia arheologică s-a continuat în unele suprafeţe deschise în anii anteriori1 (E4, F1-3, G1-3), în care cercetarea nu fusese finalizată, precum şi în casetele H1-4 trasate la sfârşitul campaniei 2002. A continuat cercetarea complexe CPL 8-10 şi a fost pus în evidenţă un nou edificiul, nr. 32.
CPL 83 - denumire dată unui canal ai cărui pereţi sunt construiţi din şisturi legate cu mortar, acoperit, în cea mai mare parte, cu dale din calcar legate tot cu mortar (din var şi nisip fin). Pereţii interiori şi fundul sunt tencuite cu mortar hidrofug. Traseul, surprins şi în caseta H3, continuă spre S intrând în profil, în comparaţie cu celelalte porţiuni surprinse până acum, acesta este precar păstrat, capacul este în cea mai mare parte distrus. Traseul canalului a fost surprins până în prezent pe o L = 19 m (l = 0,70 m, h max = 0,50 m), orientat S - N, şi are o uşoară înclinaţie spre N. Acesta, este posibil să corespundă nivelului definit de strada (denumită convenţional CPL 2) dezvelită de noi în campaniile precedente4.
CPL 9 – amenajare5 din fragmente de tegule şi pietre de dimensiuni mici şi medii care indică existenţa unui posibil nivel de călcare. Surprinsă la adâncimi variate (-1,20 -1,45 m), dezvelită, cu mici întreruperi, pe o suprafaţă de 35 m lungime şi o lăţime ce variază între 0,70 - 2,20 m, în stadiul actual al cercetării, nu ne putem pronunţa asupra ansamblului din care face parte.
CPL 10 - zid (cel mai probabil surprins doar la nivelul fundaţiei) a cărui cercetare a început înca din prima campanie. Acesta este dispus paralele cu zidul incintei târzii (orientat N - S) la o distanţă ce variază între 7 şi 10 m şi apare imediat sub stratul vegetal (la -0,10 -0,20 m). Construit din şisturi şi calcare legate cu pământ, zidul a fost surprins în săpătură pe o lungime de 45 m (l = 0,65 m, h surprinsă = 0,50 m), însă traseul său continuă spre sud; în faţa curtinei G a incintei6 acesta se conservă peste nivelul actual al solului. Pe latura de V a zidului au fost surprinşi 4 saillie-uri cu dimensiunile: L = 0,20 –0,40 m, l = 0,60 - 0,65 m, h = 0,30 m. CPL 10 şi un zid, orientat E - V (L = 4 m, l = 0,50 m), surprins în caseta A2, par a se intersecta, ceea ce presupune închiderea suprafeţei delimitată de CPL 10 spre N. Din punct de vedere stratigrafic CPL 10 suprapune multe dintre complexele cercetate de noi anterior7 porţiunea din traseul unei străzi (CPL 2), canal orientat N - S (CPL 8), Edificiul nr. 1.
În caseta F1 au fost cercetate trei ziduri ale unei încăpere dintr-un nou Edificiu (nr. 3) parţial semnalat şi în rezultatul cercetărilor întreprinse de H. Nubar8 Zidul a, surprins în elevaţie în profilul de S, orientat E - V (dimensiuni dezvelite L = 3,40 m, h max surprinsă = 1, 60 m) este construit din şisturi şi calcare legate cu pământ şi suferă cel puţin o intervenţie ulterioară (reparaţie cu mortar din var fin la partea superioară). Zidul b (orientat N - S), surprins la nivelul fundaţiei, la -0,60 m de la nivelul actual de călcare (L = 2,50 m, l = 0, 30 m) este posibil să reprezinte o fază ulterioară în care traseul zidului demantelat parţial, este refolosit. Zidul c, surprins tot la nivelul fundaţiei, în cea mai mare parte distrus pe latura de S şi demantelat către V (dimensiuni surprinse L = 2,60 m, l = 0,30 m, orientat E - V), este construit din şisturi, calcare, blocuri de dimensiuni medii fasonate legate cu pământ. În interiorul acestor ziduri, la adâncimea de 1,80 m, s-au păstrat câteva dale din calcar sau şisturi de diferite dimensiuni, cel mai probabil pardoseala încăperii (în prima fază). În planul publicat de H. Nubar9 zidurile b şi c sunt datate în sec. II p. Chr., iar zidul a în sec. III p. Chr. fără ca autorul să explice cum a ajuns să propună această cronologie. Noi opinăm că zidul a este cel mai timpuriu, iar zidurile b şi sunt adosate odată cu reparaţia ulterioară. Astfel, prima fază a edificiului ar putea fi plasat cândva în nivelul G810 (epoca elenistică), edificiul, suferind unele transformări, continuă să existe şi în epocă romană11 (respectiv nivelurile IA şi IB).
În stadiul actual al cercetărilor, din punct de vedere cronologic, putem afirma că majoritatea complexele şi cele trei edificii sunt anterioare zidului de incintă târziu, deci, se datează până în nivelul IIA (a doua jumătate a sec. III - sfârşitul sec. III p. Chr.). Astfel, traseul de stradă suprapus de incinta târzie (CPL 2) şi canalul orientat N - S (CPL 8), prima fază a edificiului nr. 1 şi 3 pot fi plasate cândva în nivelul G8 (epoca elenistică), putând funcţiona şi în nivelele IA şi IB (sec. I şi primele trei sferturi ale sec. II p. Chr.) Tot în aceste nivele (IA şi IB) se datează ultimele două faze12 ale edificiul nr. 113 şi nr. 3. Canalul orientat N - S (CPL 4) şi strada (dezafectată încă din antichitate) corespunzătoare acestuia, traseul de apeduct14 (CPL 5) şi zidul paralel cu incinta (CPL 10) pot fi datate în nivelul IC.
În stadiul actual al cercetării, nu ne putem pronunţa asupra unor eventuale amenajări ale spaţiului posterioare ridicării zidului de incintă, respectiv nivelul IIA.
Materialul arheologic recoltat constă din fragmente ceramice15 şi de construcţie, diverse obiecte de bronz şi fier (printre care şi o broască de uşă), fragmente de la recipiente de sticlă. În cursul cercetărilor au fost recoltate doar şase monede16, cele mai multe puternic oxidate. La acestea se adaugă diferite piese arhitectonice (cel mai probabil elenistice şi uneori romane timpurii) refolosite în ziduri sau recuperate din dărâmătura corespunzătoare acestora. A mai fost recoltată şi depozitată o cantitate apreciabilă de tegule (întregi sau fragmentare) şi cărămizi din lut.
Rezumat
English Abstract In the Extramuros Sector the objectives of this campaign were to investigate some complexes uncovered during the previous years, as well as to clear up issues concerning the stratigraphy.
Bibliografie
Note Bibliografice











13. Menţionăm că acest edificiu a fost surprins, şi cercetat, în cetate şi este datat de Gr. Florescu în aceiaşi perioadă cf. Histria I, p.107-108.
14. Descris în CCA 2002, p. 171.
15. Fragmentele ceramice, (diverse atât ca epocă, cât şi ca formă), se află în studiu.
16. Aflate în studiu de către Mihai Dima.
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
geofizice
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul geofizice.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/geofizice/istria-amplasarea-sectiunii-sg5.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul geofizice.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/geofizice/istria-drum-roman-sg5.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul geofizice.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/geofizice/istria-harta-magnometrica-zona-platou-sud.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul geofizice.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/geofizice/istria-harta-magnometrica-zona-platou-sud-gri.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul geofizice.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/geofizice/istria-harta-magnometrica-zona-saivane.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul geofizice.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/geofizice/istria-harta-magnometrica-zona-saivane-gri.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul geofizice.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/geofizice/istria-sectiuni-h.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul geofizice.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/geofizice/istria-variatia-campului-geomagnetic.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>
sectorMINAC
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul sectorMINAC.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/sectorMINAC/istria-basilica-c-fundatii-de-pilastri-sector-minac.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>
sectorMNIR
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul sectorMNIR.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/sectorMNIR/istria-1-sector-mnir.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul sectorMNIR.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/sectorMNIR/istria-2-sector-mnir.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu