Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca bizantină;
Epoca greacă
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Structură de cult/religioasă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Cetate
Sector   Zona sacră
Toponim   Histria
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Apostol Virgil Muzeul Naţional de Istorie a României
Avram Alexandru Université de Le Mans, France
Bâlici Ştefan Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu", Bucureşti
Bîrzescu Iulian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Dan Dana Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Firicel-Dana Mădălina Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Mărgineanu-Cârstoiu Monica Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Schröter Thoralf Universität Rostock,Germany
Ţârlea Alexandra Clara Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Triebe Doreen Universität Rostock,Germany
Zimmermann Konrad Universität Rostock,Germany
Cod RAN    62039.01
Raport Campania desfăşurată în august 2003 a avut drept principal obiectiv continuarea săpăturilor în "marea depresiune" ("groapa sacră") situată la SE de templul Afroditei. În paralel s-au continuat cercetările consacrate monumentelor romane din cartierul care a suprapus, după distrugerea de la mijlocul sec. I a. Chr, zona sacră grecească.
"Marea depresiune" a fost cercetată aproape complet. Rămâne de degajat numai extremitatea sa nord-estică, după demontarea monumentelor care stau pe umplutură în acest loc. Extremitatea sud-vestică a gropii nu va fi degajată pentru moment, întrucât în această zonă există pericolul ca, prin continuarea săpăturii, treptele de pe latura de E a templului Afroditei să se prăbuşească.
Cercetarea s-a concentrat în zona situată la S de presupusul abandon (vezi interpretarea avansată pentru monumentul din depresiune în CCA 2003). Am putut stabili că zidul II, descoperit parţial în 2002 (doar faţa sa interioară, nordică), prezintă pe latura sa sudică o căptuşeală de pietre de şist. Întrucât starea de conservare a zidului era extrem de precară, am decis să-l consolidăm provizoriu, remontând toate blocurile căzute, cu ajutorul unor bârne de susţinere. În afară de blocurile căzute accidental, alte două blocuri fuseseră găsite într-o poziţie secundară în campania 2002. Unul din ele căzuse peste o umplutură conţinând fragmente ceramice. După realizarea consolidării zidului, am fost în măsură să cercetăm această umplutură. Datarea materialelor din acest complex va putea constitui un terminus post quem pentru momentul amenajării spaţiului desemnat ca abaton (foarte probabil, prima jumătate a sec. al IV-lea a. Chr.). În rest, materialul ceramic recoltat nu este mult diferit faţă de cel descoperit în 2002. Este vorba de ceramică aparţinând sec. al IV-lea a. Chr., totuşi mai puţin consistentă: câteva zeci de fragmente, mai ales amforice.
O cercetare separată a fost consacrată unei suprafeţe situate la V de templul Afroditei, unde săpăturile din anii 1991-1992 se opriseră pe nivelul unei străzi (I) din sec. al VI-lea p. Chr. Această stradă reprezintă limita de V a insulei romane târzii. Două sondaje mai vechi (g/1992 şi d/2002) au fost unificate într-o suprafaţă notată g/d. Stratigrafia târzie se prezintă în felul următor:
- epoca anterioară mijlocului sec. al III-lea p. Chr.: zid anterior dezastrului gotic, reprezentând limita vestică a "insulei romane timpurii". Un bloc căzut stă pe un strat de arsură indicând momentul distrugerii gotice (cca. 251 p. Chr.?). În faţa unei asemenea situaţii, avem dovada că zidul din suprafaţa g/d este anterior distrugerii gotice (momentele I b-c; cele două subfaze fuseseră definite pentru insula romană timpurie în campaniile anterioare).
- momentul corespunzând sec. al IV-lea p. Chr. (faza II a-b): un complex compus din două ziduri, dintre care unul, orientat aproximativ E - V (perpendicular faţă de direcţia străzii I, care îl acoperă), suprapune vizibil zidul ante-gotic, iar celălalt, orientat aproximativ N - S (contemporan cu primul; ţesătură perfectă), prezintă o intrare cu prag spre o încăpere care se conturează spre limita de V a săpăturii. Într-o primă fază (II a), încăperea era pardosită cu dale de şist. Ulterior nivelul său a fost supraînălţat cu o umplutură de lut până la pragul actualmente vizibil (faza II b).
- momentul corespunzând sec. al V-lea p. Chr. (faza III): un zid care suprapune în mod evident complexul din sec. al IV-lea şi despre ale cărui conexiuni este deocamdată prematur să ne pronunţăm.
- insula din sec. al VI-lea p. Chr., bordată aici de str. I, cu cele două subfaze ale sale (faza IV a-b).
Conservând complexele astfel conturate, am adâncit săpătura la E de zidul ante-gotic, pentru a stabili secvenţa stratigrafică completă pentru epocile greacă şi romană timpurie. Sub nivelul corespunzând insulei romane timpurii am identificat urmele unui atelier databil în sec. II-I a. Chr., prezentând trei straturi de depunere. Sub umpluturile datorate atelierului a fost identificat un strat care acoperă o serie de blocuri de calcar aparţinând podiumului (J) templului Afroditei (I) şi care conţinea materiale aparţinând fazelor III şi IV stabilite pentru acest templu (vezi Histria VII, mss.). Sub acest strat din epoca elenistică târzie a apărut un strat de pământ brun conţinând materiale ceramice databile în sec. V - IV a. Chr. La V, acest strat acoperă un pavaj de dale de şist. Acesta nu a fost demontat, săpătura continuând până la stâncă în spaţiul îngust rămas între pavaj şi latura de V a podiumului templului. Materialul ceramic este amestecat, însă majoritar arhaic. Nu au fost descoperite urme de trepte, ceea ce confirmă observaţiile mai vechi, conform cărora podiumul templului Afroditei nu prezenta trepte decât pe laturile sale de S (faţada) şi E (spre "groapa sacră").
Tot în cadrul campaniei din 2003 am continuat cercetarea în suprafaţa notată A7-B7. în 2002 săpătura se oprise aici pe nivelul arsurii care marchează distrugerea zonei sacre la mijlocul sec. I a. Chr. (arsura 2). În 2003 a fost cercetată exhaustiv o suprafaţă ( 4,40 x 5,60 m.) delimitată de fundaţia basilicii din sec. al V-lea p. Chr (dezvelite în 1994) la E, fundaţiile unor ziduri romane timpurii (faza I a) la N şi V şi un zid compus din spolii, probabil tot din epoca romană timpurie, la S. Nu a fost descoperit nici un nou monument preroman. Cel mai bogat în material s-a dovedit a fi stratul arhaic. Între fragmentele ceramice, datate cu precădere în cea de a doua jumătate a sec. al VI-lea a. Chr., cea mai recentă piesă este un picior de cupă atică tip C (ca. 500-480 a. Chr.). Descoperirea cea mai spectaculoasă o reprezintă însă o cupă atică cu ochi (mai multe fragmente, care, prin restaurare, au permis reconstituirea unei bune părţi din piesa originară), purtând un graffito cu dedicaţie către Apollon (cca. 520 - 510 a. Chr.). Un alt fragment de cupă atică poartă un graffito cu dedicaţie către Hermes.
În sfârşit, o ultimă activitate a constat în demontarea "martorului" (lat de 2 m) între profilul P4 şi absida basilicii dezvelite în 1994, în scopul de a degaja în întregime "calea sacră" din epoca elenistică. Astfel, basilica din sec. al V-lea p. Chr. şi, evident, la E de aceasta, incinta post-gotică vor rămâne singurele monumente post-greceşti nedemontate. Sperăm, de altfel, într-o restaurare grabnică a bazelor de monumente votive care marchează calea sacră.
Rezumat
English Abstract The campaign conducted in August 2003 in the Sacred Zone had the main purpose of continuing the excavations in the “big depression” (“sacred pit”) situated to the south-east of Aphrodite’s Temple.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
geofizice
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul geofizice.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/geofizice/istria-amplasarea-sectiunii-sg5.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul geofizice.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/geofizice/istria-drum-roman-sg5.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul geofizice.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/geofizice/istria-harta-magnometrica-zona-platou-sud.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul geofizice.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/geofizice/istria-harta-magnometrica-zona-platou-sud-gri.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul geofizice.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/geofizice/istria-harta-magnometrica-zona-saivane.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul geofizice.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/geofizice/istria-harta-magnometrica-zona-saivane-gri.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul geofizice.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/geofizice/istria-sectiuni-h.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul geofizice.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/geofizice/istria-variatia-campului-geomagnetic.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>
sectorMINAC
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul sectorMINAC.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/sectorMINAC/istria-basilica-c-fundatii-de-pilastri-sector-minac.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>
sectorMNIR
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul sectorMNIR.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/sectorMNIR/istria-1-sector-mnir.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 93, Istria, Cetate.<br /> Sectorul sectorMNIR.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/093/sectorMNIR/istria-2-sector-mnir.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu