Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Jurilovca | Judeţ: Tulcea | Punct: Capul Dolojman | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Jurilovca
Comuna   Jurilovca
Punct
Capul Dolojman
Sector   Sectorul de SE
Toponim   Argamum, Orgame
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bâlici Ştefan
Dan Anca-Christina
Mănucu-Adameşteanu Mihaela
Mărgineanu-Cârstoiu Monica
Rusu Vera
Topoleanu Florin George
Vizauer Iulian
Cod RAN    160653.02
Raport Sectorul de SE
Săpăturile arheologice desfăşurate în anul 2003 au avut în vedere continuarea cercetării traseului incintei greceşti pe latura de sud a aşezării, iniţiată în 1999. Până în prezent, traseul zidului a fost pus în evidenţă prin secţiuni cu lăţimea de 2 m, amplasate la intervale de aproximativ 20 m, de-a lungul terasei sudice a Capului Dolojman, în afara zidului de apărare romano-bizantin. Ca urmare a executării casetei C-02V, în anul 2002 s-au putut efectua observaţii asupra modului de construcţie, a relaţiei stratigrafice cu urmele de vieţuire anterioare şi posterioare, precum şi în legătură cu intervalul în care a funcţionat monumentul2. În acest context, cercetarea din 2003 a urmărit verificarea acestor observaţii prin degajarea unui nou tronson de zid şi evidenţierea unor detalii constructive. În acest scop, la V de C-02V, a fost deschisă caseta C-03, cu dimensiunile de 8 m (N - S) x 9 m (E - V); totodată, s-a reluat cercetarea în sondajele a şi b din C-02V şi, ulterior, a suprafeţei dintre ele, în scopul urmăririi reliefului stâncii antice şi a raportului dintre acesta şi fundaţia incintei. Intre C-03 şi C-02V a fost lăsat un profil cu lăţimea de 1 m, ca şi între C-03 şi secţiunea S IG003/2001. Ca şi în campaniile precedente, terenul pe care a fost amplasată caseta C-03 prezintă o pantă accentuată pe direcţia N - S, înregistrând o diferenţă de nivel de peste -2 m între nivelul de călcare actual din capătul său sudic faţă de cel nordic. Această particularitate a făcut ca straturile de depuneri arheologice să fie discontinui, ca urmare a alunecărilor şi spălării pantei de-a lungul timpului.
În caseta C-03, după îndepărtarea stratului vegetal, cu o grosime de 0,15-0,30 m, situaţia arheologică s-a diferenţiat în funcţie de vestigiile prezente : în partea de N, pe o suprafaţă având lăţimea de 1,25 m - 1,50 m a fost identificat un strat compact de pietriş, mortar şi lut ars, puternic tasat şi purtând, pe alocuri, urme de incendiu (bulgări vitrificaţi). Formând o adevărată platformă, cu grosimea de 0,20-0,25 m, el a fost observat şi în campaniile precedente şi poate fi raportat la incinta romano-bizantină din apropiere. Această structură suprapunea un strat cenuşos prăfos, cu aspect de dărâmătură, la baza căruia a fost identificat un nivel de pământ bătătorit, marcat cu rare fragmente ceramice, bucăţi de chiup şi olane fragmentare romano-bizantine (sec. VI p. Chr.). Spre S, imediat sub stratul vegetal, au fost evidenţiate nuclee de bolovani de piatră indicând, prin poziţia lor şi prin materialul ceramic asociat, prezenţa dărâmăturilor incintei greceşti. Observaţia din campaniile anterioare, potrivit căreia împrăştierea acestor urme preponderent spre S ar putea indica existenţa unei denivelări accentuate a reliefului şi în antichitate, a căpătat o nouă confirmare. Sub stratul de dărâmătură, gros de 0,40 m - 0,80 m, traseul incintei a putut fi urmărit prin identificarea paramentului sudic, păstrat in situ pe o lungime de 9 m şi o înălţime variabilă de 2 - 4 asize. Emplectonul zidului, format din piatră nefasonată, legată cu pământ galben amestecat cu praf de calcar, se păstreză pe înălţimi inegale, în general descrescătoare de la S spre N. Paramentul nordic al zidului nu a fost identificat in situ, pe traseul său observându-se, în schimb, existenţa unui şanţ cu lăţimea de 1–1,30 m. Faptul că acesta urmează riguros traseul zidului, între cele două tronsoane deja degajate în C-02V şi S003/2001, sugerează că ne aflăm în faţa unei demantelări sistematice a faţadei nordice a incintei, operaţie ce a putut avea loc odată cu ridicarea incintei romano-bizantine. De altminteri, aspectul sub care se prezintă tronsonul de incintă degajat în această campanie pare să sprijine ipoteza refolosirii materialului de construcţie din incinta greacă la edificarea fortificaţiei din ultima perioadă de viaţă a oraşului3. La S de zid, la o adâncime variind, din cauza pantei, între 0,60–1,10 m, a fost identificat un nivel bătătorit, peste care zac dărâmături din incintă (piatră de diverse dimensiuni, nefasonată sau fasonată sumar) şi fragmente ceramice, printre care predomină amforele. El pare să reprezinte ultimul nivel de funcţionare al incintei greceşti. Dacă cercetările nu vor aduce noi precizări, datarea lui pare a fi asigurată până către mijlocul secolului III a. Chr., când se datează unele dintre ştampilele de amfore descoperite pe el4. Acesta este şi nivelul la care s-a oprit cercetarea în C-03, datorită epuizării fondurilor alocate în anul 2003. Pentru relaţionarea informaţiilor referitoare la incinta greacă obţinute până în prezent, pentru fixarea în timp a momentului constructiv al acesteia, precum şi pentru detalierea tehnicii de construcţie este necesară continuarea cercetărilor în acest sector. [Mihaela Mănucu-Adameşteanu]
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
sectorIAB
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 97, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sectorul sectorIAB.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/097/sectorIAB/Jurilovca-Argamum-1-sector IAB.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 97, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sectorul sectorIAB.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/097/sectorIAB/Jurilovca-Argamum-2-sector IAB.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 97, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sectorul sectorIAB.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/097/sectorIAB/Jurilovca-Argamum-3-sector IAB.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 97, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sectorul sectorIAB.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/097/sectorIAB/Jurilovca-Argamum-4-sector IAB.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>
sectorICEM
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 97, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sectorul sectorICEM.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/097/sectorICEM/Jurilovca-Argamum-cas 1-sector ICEM.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 97, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sectorul sectorICEM.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/097/sectorICEM/Jurilovca-Argamum-cas 2-sector ICEM.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 97, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sectorul sectorICEM.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/097/sectorICEM/Jurilovca-Argamum-cas 3-sector ICEM.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 97, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sectorul sectorICEM.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/097/sectorICEM/Jurilovca-Argamum-cas 4-sector ICEM.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu