Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Lăzarea | Judeţ: Harghita | Punct: Casa Doamnei | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Harghita
Localitate   Lăzarea
Comuna   Lăzarea
Punct
Casa Doamnei
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Kovács Zsolt Molnár
Lóránd Darvas
Tamás Emődi
Cod RAN    84601.01
Raport Cercetarea efectuată în cursul anului 2003 a adus noi rezultate privind etapele de construcţie a aşa-numitei Casa Doamnei, corpul nord-estic al ansamblului castelului respectiv a clădirilor medievale, care au precedat-o pe acelaşi amplasament.
Cele mai vechi obiective medievale care pot fi considerate drept antecedente ale reşedinţei nobiliare au fost depistate într-o secţiune din subsolul Casei Doamnei şi la E de aceasta. Este vorba de dărâmătura a trei sau patru locuinţe din bârne databile pe baza câtorva fragmente de ceramică în sec. XIV-XV. După desfiinţarea – incendierea? – acestor locuinţe s-a trecut la ridicarea primului conac având zidărie din piatră, identificat de săpăturile anterioare. Clădirea cu plan dreptunghiular şi axă orientată E - V a fost construită probabil pe la sfârşitul sec. XV. şi a fost extinsă – ulterior? – cu anexe adosate unui zid de incintă. Planimetria ansamblului nu a fost desluşită încă integral, ne lipsesc elementele care să permită clarificarea exactă a întinderii incintei. Cert este că măcar o parte a anexelor au existat deja în prima jumătate a sec. XVI.
Fundaţiile zidului estic de incintă au fost scoase aproape integral şi fără să fi rămas urme concludente, astfel aliniamentul lui se poate deduce doar din poziţiile fundaţiilor clădirilor adosate, printre care uneia de 4,10 x 4,60 m i s-a păstrat pardoseala de cărămidă. În jurul ei am depistat alte urme de pardoseală cu ceramică şi cahle databile în prima jumătate a sec. XVI.
Fundaţiile unei alte anexe au fost descoperite la SE de conac, în secţiunea S35. Judecând după componenţa mortarului, fundaţiile aflate sub zidul de incintă din sec. XVII. fac parte probabil din zidul de apărare a reşedinţei timpurii, iar cele paralele cu aceasta aparţin unei anexe cu plan dreptunghiular, cu o funcţiune neidentificată.
Pe baza fundaţiilor descoperite în secţiunea S 34 a devenit posibilă reconstrucţia în proporţie de 80-90% a planimetriei reşedinţei nobiliare construite la începutul sec. XVII. pe locul celei medievale. Coroborând datele planimetriei cu informaţiile obţinute din analiza textului primului inventar al castelului datat în a doua jumătate a sec. XVII – care conţine inclusiv indici referitori la dimensiuni – se poate deduce şi configuraţia spaţială aproximativă a clădirii.
Pa faţada sudică, prinicipală a fost amplasată o logie deschisă cu pilaştri şi arcade. Pivniţa lungă de sub ea a fost identificată încă din campania din anul 2000, iar după ultimele cercetări s-a conturat şi traseul corpului în două tracturi aflat în spatele logiei. Un segment din zidul faţadei vestice a actualei Case a Doamnei suprapune fundaţiile acestei clădiri, una dintre încăperi din sec. XVII. fiind înglobat integral în corpul nord-estic.
În secţiunea S 3 a fost identificată uşa de acces din pivniţa de sub logie în încăperile vestice ale subsolului reşedinţei iar în secţiunea S 34 accesul dintre cele două pivniţe vestice. Fragmentele fundaţiei zidului de compartimentare, orientate E - V şi prezentând şi un decroş al corpului au fost găsite în secţiunea S 17.
Singura pivniţă existentă astăzi sub Casa Doamnei, care făcea parte din clădirea ridicată la începutul sec. XVII a fost cercetată cu secţiunea S 10, rezultând de aici o cantitate semnificativă de ceramică de sec. XVII. Din cercetarea de parament se pare că această pivniţă a refolosit fundaţiile unei încăperi de subsol medievale, având aceeaşi dimensiuni.
În urma cercetărilor efectuate în acest an imaginea clădirii construite în timpul domniei lui Gabriel Bethlen de către vărul acestuia a devenit în limita posibilităţilor aproape integrală, rămâne însă de studiat restul încăperilor subsolului umplute la începutul sec. XVIII.
Alături de cantitatea însemnată de ceramică din secolele XVI-XVII, remarcăm lărgirea spectrului tipurilor de cahle cu decor figurativ, geometric şi vegetal cunoscute din ansamblul castelului.
Rezumat
English Abstract The investigations conducted in 2003 brought about new results on the construction phases of the so-called Casa Doamnei, the northeast wing of the castle and of the mediaeval buildings. Following the investigations conducted this year, the image of the building built during the reign of Gabriel Bethlen by his cousin was improved, but we still need to study the rest of the rooms of the basement filled in early 18th century. Next to the considerable amount of pottery from the 16th – 17th centuries, we remark the widening of the range of terra-cotta plates bearing figurative, geometrical and vegetal decoration known in the assemblage of the castle.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu