Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Plosca | Comuna: Bistreţ | Judeţ: Dolj | Punct: Cabana de metal | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Epoca bronzului;
Latene
Perioade
Epoca bronzului
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Dolj
Localitate   Plosca
Comuna   Bistreţ
Punct
Cabana de metal
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Chicideanu Monica
Constantinescu Mihai
Motzoi-Chicideanu Ion
Cod RAN    70931.02
Raport Săpăturile s-au efectuat în perioada 8 – 31 iulie 2003.
Obiectivul cercetărilor l-a constituit cimitirul din epoca bronzului, cultura Gârla Mare, din punctul Cabana de metal, situat pe malul de S al Lacului Bistreţ - Bazinul 1 - pe raza localităţii Plosca, com. Bistreţ, jud. Dolj, cercetat continuu din anul 1999. În campaniile 1999-2002 au fost descoperite 56 morminte (unele duble, numărul total de înmormântări fiind de 62)1. Un obiectiv secundar l-a constituit şi locuirea Latene, care suprapune cimitirul din epoca bronzului. În cadrul campaniei 2003 s-a suspendat cercetarea în aşezarea din bronzul timpuriu situată la circa 150 E de cimitirul Gârla Mare – sectorul Cabana de metal 2 -, datorită, pe de-o parte nivelului crescut al apei, iar pe de altă parte colectivului de cercetare redus. Săpătura a avut un caracter de salvare exhaustivă, obiectivul fiind grav afectat de eroziunea datorată apei din lacul Bistreţ. Cercetările din 2003 le-au continuat pe cele din anii 1999-2002. Finanţarea a fost asigurată de către IAB cu fonduri puse la dispoziţie de MCC.

Dată fiind erodarea malului în zona de vest a obiectivului s-au trasat două suprafeţe paralele cu malul lacului şi cu S H/2002, care au căpătat siglele S 1J şi S 2J, cu dimensiunile 20,50 x 4,50 m. Cele două suprafeţe au fost deschise pentru cercetarea zonei de la S de mal în sectorul vestic al cimitirului. Pentru întocmirea planului general s-a fixat în teren o coloană de jaloane care a fost utilizată ca axă de triangulaţie. Axa de triangulaţie, plasată pe martorul intermediar dintre cele două secţiuni era orientată E - V. Pe baza axei de triangulaţie a fost redactat un plan general al săpăturilor din 2003, care a fost, ulterior, racordat la planul general al săpăturilor arheologice de la Plosca, punctul Cabana de metal.

Din punct de vedere stratigrafic situaţia este următoarea: imediat sub vegetalul actual se întinde un strat gros în medie de 0,40 m de sol negru, nisipos dar compact, cu material arheologic amestecat - cioburi Latene, Basarabi, Gârla Mare, oase de animal, chirpic - sub el se întinde un strat de sol cenuşiu, gros în medie de 0,20 m, urmat apoi de un strat de nisip galben, steril arheologic. În urma lucrărilor din anii 1968-1971 pentru ridicarea digului situat pe malul de S al lacului Bistreţ, terenul a fost răzuit, mai ales către capetele de E ale secţiunilor, uneori chiar până la nisipul galben, ceea ce explică adâncimea mică la care au fost descoperite unele dintre morminte. Aceleaşi lucrări au dus şi la distrugerea aproape completă a depunerilor anterioare cimitirului Gârla Mare, astfel că din locuirile Latene şi Basarabi nu s-au mai păstrat decât câteva gropi, cum a fost cazul Cpl. 26 cercetat în campania din 2002. În cursul săpăturii din 2003, la fel ca şi în campaniile anterioare, s-a observat că partea superioară a mormintelor apărea de fiecare dată la baza depunerii cenuşii, acesta fiind foarte probabil nivelul de la care au fost săpate.

În cursul campaniei din 2003, în colţul de SE al S II-J, la –0,10 m chiar peste nisipul galben, au fost descoperite două fragmente ceramice de la un vas din pastă cu cioburi pisate, cu pereţii groşi şi acoperiţi cu barbotină. Ca elemente de décor pe suprafaţa cioburilor se află impresiuni făcute cu degetul. După aspect materialul respectiv poate fi atribuit unei locuiri neolitice, probabil Starèevo-Criş, aceasta fiind cea mai veche locuire identificată pe malul lacului Bistreţ.
Locuirea Basarabi este reprezentată în cele două suprafeţe cercetate prin cioburi răspândite, câteva bucăţi de chirpic şi mai multe oase de animale. Nu a fost identificat nici un complex clar al acestei locuiri şi nici o depunere arheologică distinctă.
Complexele funerare Gârla Mare:
M 57 – situat chiar pe malul lacului, pe un fost martor al săpăturii din 2001, a apărut la -0,04 m de la nivelul actual de săpare, de fapt chiar sub iarbă. Adâncimea redusă la care a fost găsit mormântul se explică prin "împrumutul" de pământ efectuat în anii 1968-1971 pentru construirea digului. Mormântul a fost "tăiat" de ruptura malului. S-a redactat un desen de profil şi s-a făcut un diapozitiv. Mormântul este constituit dintr-un vas cu funcţia de urnă, acoperit cu un castron aşezat, iniţial cu gura în jos, sub care se mai găseau fragmente de la un alt castron. Sub umărul urnei se mai găsea o ceaşcă cu o toartă.
M 58 – descoperit la -0,20 m de la nivelul actual de săpare, deranjat la partea superioară. Groapa nu a putut fi surprinsă nici pe plan şi nici în profil. Mormântul era constituit dintr-o strachină-capac, spartă din vechime, aşezată cu gura în sus, o amforă etajată cu funcţia de urnă, o ceaşcă cu o toartă, aşezată sub nivelul pântecului urnei, la partea de sud a acesteia, o pixidă situată către NV şi încă o ceaşcă aşezată lângă urnă către NNE. După dimensiunile oaselor calcinate din urnă, mormântul a aprţinut unui adult.

M 59 - descoperit la -0,08 –0,09 m, de la nivelul actual de săpare, nederanjat deşi se afla imediat sub stratul vegetal actual, foarte aproape de suprafaţă. Groapa mormântului nu a putut fi surprinsă nici pe plan şi nici pe profil. Mormântul era constituit dintr-o amforă cu patru toarte, cu funcţie de urnă, acoperită cu un castron aşezat cu gura în jos, sub care se găsea un alt castron în aceiaşi poziţie, o cană cu o toartă aşezată, sub cele două capace, în gura urnei. În această cană s-a găsit o ceaşcă cu o toartă. În interiorul acestei ceşti s-au găsit câteva oase şi un molar calcinate. La cca. 10 cm S de urnă şi la cca. 10 cm mai jos de gura ei, se găsea un ciob de la un vas cu pereţii foarte groşi, iar alte câteva cioburi au fost descoperite la 5 cm sub fundul vasului urnă. La demontare s-a observat că la partea superioară a oaselor calcinate se găseau fragmente de calotă craniană, iar dedesubtul lor oase lungi. Printre oasele calcinate s-a găsit un inel de buclă din bronz, trecut prin foc. După cantitatea şi dimensiunile oaselor calcinate mormântul a aparţinut unui copil.

M 60a-b - a fost descoperit la -0,10 m de la nivelul actual de călcare, fiind grav distrus de lucrările din 1968-1971. Către S, întregul complex funerar suprapune Cpl. 31. Conturul gropii nu a fost surprins nici pe plan nici în secţiune.

După curăţare s-a observat vasul cu funcţia de urnă, răsturnat pe o parte şi spart pe loc, oasele calcinate fiind vizibile. Către NV, chiar peste marginea urnei se găsesc sparte pe loc două ceşti, iar şi mai spre NV se află o ceaşcă spartă pe loc şi în al cărei interior se găsesc oase calcinate, mărunte, motiv pentru care a căpătat sigla M 60b. Sub această ceaşcă se găseşte un humerus de animal, fragmente de la o scapula şi două coaste toate de animal. Trebuie subliniat că oasele de animal se găsesc peste resturile M 60a. La curăţat s-a observat că vasul care a servit drept urnă este un castron de formă ovală cu pereţii drepţi care a avut drept capac un castron plat – tavă - de formă ovală. Între oase s-au găsit o pixidă şi o ceaşcă. Judecând după dimensiunile şi cantitatea oaselor M 60a a aparţinut unui adult, iar M 60b unui copil.

M 61a – a fost descoperit la –0,25 m de la nivelul actual de călcare. Groapa nu a putut fi observată nici pe plan şi nici în profil. Mormântul se găsea parţial sub martorul dintre S I-J şi S II-J. Este constituit dintr-un castron cu funcţie de capac, spart din vechime cu cioburile căzute în gura urnei nu i se mai poate preciza poziţia. În gura urnei s-au găsit cioburi de la castronul – capac şi de la o ceaşcă sau kantharos mai mic, precum şi un fund de la un vas cu pereţii groşi. Urna este o amforă cu patru toarte, sub fundul ei găsindu-se un ciob. Printre oasele calcinate s-a găsit un ac din os. La partea superioară a grămezii de oase calcinate se găseau fragmente de calotă craniană. După cantitatea oaselor mormântul a fost de adult.

M 61b – a fost descoperit la -0,27 m de la nivelul actual de săpare. Nici în acest caz groapa funerară nu a putut fi surprinsă. Este constituit dintr-o amforă etajată cu patru toarte, nedecorată, care a servit drept urnă. În interiorul urnei a fost găsit un castron spart din vechime şi cu urme de ardere secundară. La partea superioară a grămezii de oase calcinate se găseau fragmente de calotă craniană şi oase lungi. Oasele calcinate ocupau aproape întreg interiorul urnei, până la gât, după dimensiuni fiind vorba de un mormânt de adult.

M 62 – a apărut la – 0,34 m de la nivelul actual de săpare. Conturul gropii nu a putut fi observat nici pe plan şi nici pe profil. Este constituit dintr-un castron care a servit drept capac, aşezat cu gura în jos, în momentul descoperirii fiind spart pe loc. Vasul care a folosit ca urnă este o amforă simplă. Către SE de urnă şi pe umărul acesteia se găsea o ceaşcă culcată pe o parte. În gura urnei se mai găsea un vas tronconic aşezat cu gura în sus. La demontare s-a observat că deasupra oaselor arse, care ocupau circa trei sferturi din urnă, se găseau fragmente de calotă craniană şi de oase lungi. După dimensiunile şi cantitatea oaselor calcinate este posibil să fie vorba de un adult. Printre oasele calcinate s-au găsit câteva oase trecute prin foc ce par a fi de animal.

M 63 – a fost descoperit la –0,28 m de la nivelul actual de călcare, deranjat din vechime. Groapa nu a putut fi observată nici pe plan şi nici în profil. La partea superioară se găseau fragmente de la un castron cu corp bombat aşezat cu gura în sus în chip de capac, aşezat peste un alt castron cu d = 0,23 cm, spart de pe loc, care a servit ca urnă. În interior se găseau fragmente de la o ceaşcă şi câteva oase calcinate, restul fiind împrăştiate.

M 64 – a apărut la –0,14 m de la nivelul actual de călcare. Groapa nu a putut fi observată nici pe plan şi nici în profil. Mormântul este constituit din: castron cu rol de capac, aşezat cu fundul în sus; peste capac se găseau către Nord o ceaşcă culcată pe o parte şi o altă ceaşcă alături, ambele sparte pe loc iar către Sud o altă ceaşcă găsită cu gura în jos. Către NV capacul suprapune fragmente dintr-o altă ceaşcă. Sub primul capac s-au găsit fragmente de la un vas pyraunos, care a fost aşezat spart din vechime, posibil pe rug, în gura urnei, constituind astfel un al doilea capac. Vasul cu funcţia de urnă este un kantharos de dimensiuni mari, cu un decor sofisticat. Oasele calcinate par a aparţine, după dimensiuni şi cantitate, unui adult. La partea superioară a oaselor calcinate se găseau fragmente de calotă craniană.

M 65 – a fost descoperit la -0,14 m de la nivelul actual de călcare. Groapa nu a putut fi delimitată nici pe plan şi nici în profil. Mormântul se găsea la 0,21 m spre V de M 64. Este constituit dintr-o pixidă găsită cu gura în jos, un fragment de la un vas, care a servit drept capac şi o ceaşcă cu o toartă având funcţia de urnă. La 0,07 m spre S s-a găsit un fragment din castronul capac al M 64, iar ciobul care a servit drept capac pare a proveni de la vasul pyraunos de la acelaşi mormânt, ceea ce ar putea indica o înmormântare simultană. La demontare, în interiorul urnei s-a mai găsit o ceaşcă cu o toartă, iar printre oasele calcinate un fragment de sârmă din Cu/Bz. După cantitatea oaselor calcinate, mormântul a aparţinut unui copil.

M 66 – a apărut la –0,50 m de la nivelul actual de săpare, în relaţie cu Cpl. 31. Iniţial relaţia stratigrafică dintre cele două complexe nu a putut fi precizată căci groapa mormântului nu a putut fi distinsă. Ulterior s-a putut observa cu claritate că M. 66 "străpunge" groapa Cpl. 31, care astfel îi este anterioară. Mormântul este constituit din: un fragment de la un vas cu pereţii groşi. care a fost folosit drept capac, o ceaşcă cu o toartă folosită ca urnă, o altă ceaşcă aşezată lângă urnă pe partea de sud a acesteia, o pixidă de dimensiuni mari, situată la 10 cm nord de urnă, un ciob la 15 cm spre V. După cantitatea şi dimensiunile oaselor calcinate este vorba de un mormânt de copil.

M 67 – a fost descoperit la –0,14 m de la nivelul actual de săpare, la 0,22 m NV de M 64. De altfel împreună cu M 64 şi 65 constituie un grup de morminte, foarte probabil simultane. Mormântul era constituit din: un fragment de la vas cu pereţii groşi, ars secundar, folosit drept capac, o ceaşcă cu o toartă, care a fost folosită drept urnă. Subliniez faptul că ciobul folosit drept capac, pare a proveni de la vasul pyraunos care se găsea în gura urnei M. 64, fiind ca atare vorba de un mormânt triplu, simultan. După cantitatea şi dimensiunile oaselor calcinate, este vorba de un mormânt de copil.

M 68 – a fost descoperit la –0,32 m de la nivelul actual de săpare. Groapa nu a putut fi observată nici pe plan şi nici pe profile. Mormântul era constituit dintr-un castron cu marginea lobată, aşezat cu gura în jos, spart pe loc, un kantharos aşezat pe o parte la umărul urnei, capacul pixidei, o ceaşcă cu o toartă aşezată peste capac şi o amforă folosită drept urnă. Sub amfora-urnă s-a găsit un ciob de la castronul-capac. După cantitatea şi dimensiunile oaselor calcinate, este vorba de un mormânt de adult.

M 69 – a fost descoperit la –0,44 m de la nivelul actual de săpare, în apropiere de M 61a-b şi 68, cu care, destul de probabil, constituia un grup. La răzuit, pe fundul suprafeţei de cercetare a mormântului a fost observată o pată mai gălbuie, care ar putea să fi fost groapa mormântului. Pe profil aceasta nu a putut fi observată. Mormântul era constituit din: o amforă simplă cu două toarte, folosită drept urnă, având în interior o strachină cu marginea arcuită spre interior, fragmentară, şi o ceaşcă cu o toartă supraînălţată. După cantitatea şi dimensiunile oaselor calcinate, este vorba de un mormânt de adult.

M 70 – a apărut la –0,68 de la nivelul actual de călcare, groapa neputând fi observată nici pe plan şi nici pe profil. Mormântul era constituit din: castron, păstrat fragmentar, folosit drept capac şi aşezat cu gura în sus peste o amforă etajată cu două toarte, folosită ca urnă. La partea superioară a oaselor calcinate din urnă se găseau fragmente de calotă craniană. După cantitatea şi dimensiunile oaselor calcinate este vorba de un mormânt de adult.

M 71 – a fost descoperit la –0,73 m de la nivelul actual de călcare. Groapa mormântului nu a fost surprinsă nici pe plan nici în profil. Mormântul era constituit din: kantharos folosit drept urnă, având în interior câteva fragmente de la un castron ce ar fi putut fi, eventual, capacul urnei. După cantitatea şi dimensiunile oaselor calcinate este un mormânt de copil, de vârstă infans 1.

M 72 - a fost descoperit la –0,73 m de la nivelul actual de călcare. Groapa mormântului nu a fost surprinsă nici pe plan nici în profil. Mormântul este constituit dintr-un castron, spart din vechime, ale cărui fragmente au fost folosite pentru a acoperi urna, căci cioburile din jurul urnei sunt cu marginea în sus, iar cele de deasupra cu marginea în jos, o amforă cu patru toarte folosită ca urnă, o ceaşcă cu toarta supraînălţată, spartă din vechime şi cu cioburile parte în gura urnei, parte alături de urnă, o ceaşcă spartă în două. La partea superioară a oaselor calcinate se găseau fragmente de calotă craniană, unul de femur şi un os iliac. După cantitatea şi dimensiunile remarcabile ale oaselor calcinate este vorba de un mormânt de adult, posibil bărbat. M 72 aparţine, foarte probabil, împreună cu M 71, unui grup distinct. Urna M 71 se găsea cu fundul mai sus cu 10 cm decât cea a M 72.

M 73 – a fost descoperit la –0,50 m de la nivelul actual de călcare. Groapa mormântului nu a fost surprinsă nici pe plan nici în profil. Este constituit dintr-un singur vas, o ceaşcă cu o toartă supraînălţată, care a servit drept urnă. După cantitatea oaselor calcinate este vorba de un mormânt de copil.

M 74 – a fost descoperit la –0,46 m de la nivelul actual de călcare. Groapa mormântului nu a fost surprinsă nici pe plan nici în profil. Mormântul a avut ca urnă un kantharos cu toartele rupte din vechime, iar în interior o ceaşcă miniaturală cu o toartă supraînălţată. După cantitatea şi dimensiunile oaselor calcinate este un mormânt de copil, de vârstă infans.

M. 75 – a fost descoperit la –0,67 m de la nivelul actual de călcare, la 0.85 m N de profilul sudic al S J-II. Groapa mormântului nu a fost suprinsă nici pe plan nici în profil. Mormântul a avut doar un singur vas, un kantharos folosit ca urnă. După cantitatea şi dimensiunile oaselor calcinate este un mormânt de copil, de vârstă infans.

Alte complexe arheologice:

Cpl. 29 – descoperit la -0,14 m de la nivelul actual de săpare, sub forma unei pete circulare situată chiar pe malul actual al lacului. În mal se întinde pe o lungime de 0,89 m, ca o dungă de cenuşe şi arsură neagră, căpăcuind o groapă, nu foarte adâncă, cu umplutura de culoare cafenie. La cercetare au fost descoperite mai multe fragmente ceramice dintre care unul de la o strachină Latene cu marginea răsfrântă, câteva cioburi Gârla Mare antrenate şi câteva oase de animal, dintre care o mandibulă de cabalină.

Cpl. 30 – a fost descoperit la –0,37 m, aproximativ în colţul de NE al S J-1, sub forma unei pete ovale cu diametrul maxim de 1,04 m. A fost secţionat şi s-a constatat că era o mică groapă, adâncă de 0,35 m, cu o umplutură cafenie, fără material arheologic.

Cpl. 31 – a fost descoperit sub M 60, ca o pată de culoare închisă, de formă aproximativ ovală, cu un diametru maxim de 1,30 m şi care se adâncea până la –0,88 m. Către SV, groapa era străpunsă de M 66. Umplutura gropii avea culoarea cafenie, pătată cu galben. Nu a avut material arheologic, deşi este posibil ca oasele de animal găsite alături de M 60a-b să-i fi aparţinut. Raportul stratigrafic faţă de mormintele 60a-b ş 66, care o suprapun, arată că groapa este anterioară înmormântărilor Gârla Mare.

Cpl. 32 – descoperit la –0,20 m de la nivelul actual de călcare, ca o pată cafenie, ovală cu un diametru maxim de 0,80. Nu a avut material arheologic.

Cpl. 33 – descoperit la –0,29 m de la nivelul actual de călcare, ca o pată cenuşie de formă circulară, cu un diametru de 0,70 m, săpată din stratul cenuşiu. În umplutură s-au găsit câteva cioburi Gârla Mare, care o datează.

Cpl. 34 – descoperit la –0,29 m de la nivelul actual de călcare, ca o pată cenuşie de formă circulară, cu un diametru de 1,20 m, săpat din depunerea cenuşie. În umplutură s-au găsit câteva cioburi Gârla Mare şi două cioburi Latene.

Cpl. 35 – descoperit la –0,10 m de la nivelul actual de călcare, este de fapt o mică groapă săpată tot din depunerea cenuşie. Nu a avut material arheologic.

Ca de obicei, colectivul şantierului a făcut cercetări de suprafaţă şi verificări ale obiectivelor arheologice din zona imediat învecinată lacului Bistreţ. Nivelul foarte ridicat al apei din acest an, a împiedicat o cercetare satisfăcătoare a plajelor lacului. Cu toate acestea au fost adunate o serie de materiale din punctele Ferma 2, Botu puriceanului şi Prundu Măgarilor-Rampa boţogului. Cu aceeaşi ocazie s-a constatat că apa lacului a inundat complet zona aşezării de pe malul de sud a Bazinului 4 (fosta baltă Nasta), punctul La butoi, o cercetare viitoare a acestui obiectiv fiind imposibilă. Eroziunea continuă a malului a dus de asemeni şi la distrugerea aproape în totalitate a aşezării Coţofeni din punctul Botu puriceanului.

În urma cercetărilor arheologice din anii 1999-2003 în punctul Cabana de metal, s-a descoperit un cimitir de incineraţie aparţinând culturii Gârla Mare cu 75 de morminte, corespunzând la 83 de înmormântări propriu-zise. Cu o medie de 4 vase/mormânt cercetările din punctul Cabana de metal au oferit o solidă bază documentară, care adăugată la datele oferite de cimitirul similar din punctul Ostrovogania-Malu mare, cu 70 de morminte, cercetat între 1985-1993, de aşezarea din punctul Prundu Măgarilor-Rampa boţogului cercetată între 1993-1996 şi de cele din anii 1955 - 1956 oferite de cimitirul din punctul Grindu Tomii, fac din zona lacului Bistreţ cea mai importantă bază pentru cunoaşterea fenomenului Gârla Mare. Din aceste motive reluarea săpăturilor până la epuizarea necropolei este cu totul necesară.
Rezumat
English Abstract During the 2003 campaign we continued the rescue excavations in the Bronze Age cemetery at Plosca, Dolj county, and the location 'Cabana de metal' on the south side of Bistreţ Lake. We discovered other 19 graves (nos. 57 – 75); nos. 60 and 61 are double. All were cremation tombs with urns, lids and vessels. Some of the grave goods were very numerous, more than four pots, and in two graves we discovered a bone pin and a bronze earring. The whole cemetery, currently with 75 graves, i.e. 83 burials, is one of the greatest funerary sites of the Gârla Mare-Žuto Brdo culture and together with the cemeteries of Ostrovogania and Grindu Tomii, and the settlement of 'Prundu măgarilor', all around Bistreţ Lake, form one of the most important Bronze Age complex on the Low Danube.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu