Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Polocin | Comuna: Iveşti | Judeţ: Vaslui | Punct: Islaz | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Epoca bronzului;
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI)
Perioade
Epoca migraţiilor
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Mormânt izolat
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Vaslui
Localitate   Polocin
Comuna   Iveşti
Punct
Islaz
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Mamalaucă Mircea Muzeul "Vasile Pârvan", Bârlad
Cod RAN    164589.03
Raport Situl arheologic din satul Polocin, com. Iveşti, jud. Vaslui, din punctul Izlaz este aşezat pe malul drept al pârâului Tutova la aproximativ 200 m S de ultima casă din extremitatea sudică a satului. Important de adăugat este faptul că necropola din acest punct se află la aproximativ 400 m N de o altă necropolă aparţinând aceleiaşi culturi, situată în punctul La Movilă, necropolă prezentată în anii anteriori la sesiunile de rapoarte precum şi cu alte prilejuri.

În campania 2003 derulată în intervalul august-noiembrie ne-am propus să extindem cercetarea la E şi S de secţiunile trasate cu prilejul primei campanii în speranţa că vom reuşi să determinăm cel puţin una din laturile acestei necropole.

Trebuie să reamintesc că în urma campaniei din anul precedent în perimetrul celor cinci secţiuni practicate am descoperit 14 morminte (cinci de incineraţie şi nouă de inhumaţie) toate aparţinând prin inventar şi alte elemente culturii Sântana de Mureş.

În campania din anul 2003 am trasat alte cinci secţiuni, patru orientate N - S cu lungimea de 22 m şi lăţimea de 2 m, coborând până la 3,5 m în adâncime şi o a cincea secţiune orientată E - V lungă de 40 m, lată de 2 m şi adâncă de 3,60 m. La cele cinci secţiuni se adaugă şi o casetă cu lungimea de 7 m, lăţimea de 5 m şi adâncimea de 2,70 m. În cei 170 m2. săpaţi am descoperit 21 de morminte de incineraţie şi inhumaţie şi trei gropi din care probabil una rituală şi două menajere.

În ceea ce priveşte mormintele, din cele 21 menţionate, cinci sunt de incineraţie, iar 16 de inhumaţie, din care unul, M 26 este cenotaf.

Mormintele de incineraţie (M 18, M 19, M 20, M 22, M 25 ) sunt toate din categoria celor în care resturile cinerare au fost aşezate pe câteva (3-4) sau pe mai multe fragmente ceramice provenite, cu precădere, din vase lucrate la roată din ceramică de culoare cenuşie. De asemenea cantitatea de resturi cinerare depusă este extrem de mică, spre exemplu în cazul M 19 şi M 20 totul rezumându-se la 3–4 fragmente de oase incinerate. Doar în M 25 resturile cinerare sunt semnificative din punct de vedere cantitativ.

În ceea ce priveşte mormintele de înhumaţie sunt, după cum spuneam, 16 la număr, din care unul cenotaf, M 26. Interesant este că nu mai puţin de şapte dintre ele aparţin unor copii, de vârste foarte mici după cum ne-o arată resturile osteologice, este vorba de mormintele M 15, M 16, M 17, M 30, M 32, M 33, M 35. Din cele şapte morminte de copii cinci sunt orientate N - S, scheletele în toate situaţiile fiind aşezate cu capul la N şi picioarele la S, două din ele fiind uşor deranjate, M 15 şi M 17, iar două M 30 şi M 32 sunt orientate E - V cu capul la V şi picioarele la est.
Celelalte morminte de inhumaţie au aparţinut unor adulţi fiind nederanjate, şase din morminte erau orientate N - S cu mici deviaţii de la această axă (exemplu M 31), decedaţii fiind aşezaţi cu capul la nord şi picioarele la sud. Mormintele M 21, M 23 şi M 27 erau orientate E - V cu mici deviaţii de la axă. Scheletele erau aşezate cu capul la V şi picioarele la E în M 23 şi M 27 şi cu capul la E şi picioarele la V în M 21.
Alături de cele 21 de morminte descoperite în perimetrul cercetat am scos la suprafaţă şi trei gropi notate de noi G 1, G 2, G 3. Astfel în extremitatea nordică a secţiunii S 9 între mormintele M 23 şi M 24 am descoperit o groapă de formă rotundă, cu diametrul de 1,40 m, cu pereţii oblici ceea ce face ca fundul acesteia să aibă doar 0,60 m în diametru. Fundul gropii se află la -3,20 m faţă de nivelul actual de călcare. Groapa posibil să fi avut o destinaţie rituală şi aceasta ca urmare a faptului că pe fundul ei am găsit o cantitate apreciabilă de cărbune aşezat într-un strat continuu şi compact. Deasupra stratului de cărbune se aflau mai multe oase provenind probabil de la un porc domestic, precum şi câteva oase de bovideu.
În ceea ce priveşte gropile G 2, G 3 acestea sunt de formă rotundă, dar cu diametrele mai mici, respectiv 0,76 şi 0,45 m. Fundul gropilor este drept. Inventarul acestora se rezumă la o scoică de mari dimensiuni în G 2 şi un fragment de oală lucrată la roată în G 3.
Revenind la situaţia întâlnită în morminte trebuie spus că inventarul acestora este extrem de variat şi bogat. Piesele cele mai interesante au fost descoperite în M 15 unde în jurul capului celui înmormântat se aflau un pahar de sticlă, foarte bine conservat, şi o strachină de mici dimensiuni. Un inventar bogat şi variat am descoperit în M 24, constând din şase vase ceramice, o fusaiolă din lut, două fibule din bronz, un pieptene din corn de cerb şi un colier din mărgele de sticlă de culoare albastră. O situaţie exterm de intersantă am întâlnit în M 29 unde cel decedat a fost aşezat cu partea superioară a corpului (capul şi o parte din torace) într-un castron de mari dimensiuni (cu diametrul de cel puţin 50 cm), iar picioarele erau aşezate pe o strachină. Pe partea dreaptă a scheletului se mai găseau alte şase vase ceramice de diverse forme şi dimensiuni, precum şi un pieptene din os. De asemenea şi în mormintele M 33, M 34, M 35, am descoperit peste 20 de vase şi alte obiecte de inventar. Aş remarca în perimetrul M 33 prezenţa, drept ofrandă, a unui schelet întreg şi bine conservat aparţinând probabil unui miel.
În încheiere aş dori să remarc situaţia diametral opusă întâlnită în această necropolă faţă de cea întâlnită în necropola din punctul La Movilă situată după cum am mai arătat la doar 400 m S de aceasta, aparţinând aceleiaşi culturi reprezentând probabil etape diferite de înmormântare. Se impune deci o continuare a cercetării astfel încât să obţinem cât mai curând răspunsuri la numeroasele întrebări care se ridică.
Rezumat
English Abstract The archaeological site in the village of Polocin, Iveşti commune, Vaslui county, in the location of Islaz lies on the right bank of Tutova brook, about 200 m south, in the south end of the village. During the 2003 campaign we drew other five sections, four oriented towards the north-south, and a fifth section oriented towards the east-west. Besides the five sections we also made a sondage. We uncovered 21 graves, five of which are cremation ones, and 16 inhumation ones, one of which, M26 is cenotaph.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu