Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Vaţa de Jos | Judeţ: Hunedoara | Punct: Peştera Prihodişte | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Epoca bronzului
Perioade
Epoca bronzului
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Vaţa de Jos
Comuna   Vaţa de Jos
Punct
Peştera Prihodişte
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Cosac Marian Universitatea "Valahia", Târgovişte
Rişcuţa Nicolae-Cătălin Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Cod RAN    91802.01
Raport Peştera Prihodişte, cunoscută şi sub numele de Hânzasca, este amplasată la cca. 3 km de satul Prihodişte şi 5 km de comuna Vaţa de Jos. Peştera are o poziţie retrasă, în fundul unei văi, în imediata vecinătate a unei foste cariere de exploatare a calcarului. Accesul este relativ uşor, iar condiţiile favorabile de locuire sunt completate de prezenţa în apropiere a unui puternic izvor (izbuc).
Formaţiunea carstică are două intrări cu deschidere spre NE şi respectiv NV, care se reunesc într-o sală centrală de unde porneşte o galerie semiactivă, obturată după cca. 20 m. Obiectivul este cuprins în lista monumentelor istorice, fiind cunoscut cu vestigii arheologice din perioada de trecere de la eneolitic la epoca bronzului.
Cercetările sistematice au debutat în luna octombrie 1998, printr-un sondaj de verificare stratigrafică (So I) de 2 x 1 m amplasat în sala centrală şi au continuat în anul 2000 prin deschiderea, tot în sala centrală, a unei secţiuni (S I) de 4 x 2 m, amplasată în prelungirea sondajului din 1998. După o întrerupere de un an (2001), cercetările au continuat în anul 2002, prin deschiderea a două noi secţiuni. Secţiunea S II (4 x 1,5 m) a fost plasată la intrarea în galeria ce porneşte din sala centrală. Săpătura a fost adâncită până la 1 m, fără a fi atins patul peşterii. Au fost făcute observaţii privind stratigrafia sedimentului din peşteră, urmele de locuire umană fiind consemnate doar până la - 0,40 m. În ceea ce priveşte descoperirile arheologice, au fost descoperite două vetre de foc şi o importantă cantitate de ceramică.

Secţiunea S III (3 x 2 m) a fost amplasată în sala centrală a peşterii, în continuarea sondajului din 1998, spre deschiderea de NV a formaţiunii carstice. Încă de la primul strat au fost descoperite urme ale unei amenajări de locuire. Acesta consta dintr-o podină formată din pietre de calcar atent aşezate, acoperite de un strat de pământ tasat. Pe latura de N a secţiunii a fost dezvelită parţial şi o vatră de foc cu strat consistent de arsură. Aceasta avea o formă concavă şi era amenajată tot pe un pat de pietre. Totodată, au fost surprinse şi urmele unor pari care susţineau probabil suprastructura acestei amenajări.

Locuinţa a fost dezvelită integral în campania din acest an prin deschiderea unei casete (C 2) de 2 x 1,5 m, paralelă cu S III şi prelungirea acesteia cu încă 3 m prin suprafaţa denumită S IV. Drept urmare, a fost descoperită în întregime vatra de foc a locuinţei şi podeaua acesteia, amenajată din lespezi de calcar bine aşezate. Se poate spune că amenajarea de locuire avea dimensiunile de cca. 3 x 3 m, fiind amplasată în funcţie de conformaţia pereţilor peşterii. Vatra de foc, asemănătoare celorlalte descoperite până acum, reprezintă un tip de instalaţie elaborată, cu "miez" de cenuşă, menită să înmagazineze căldura. Gropile de pari surprinse în săpătură susţineau, probabil, o suprastructură (paravan) formată din piei de animale, cu rol de protecţie împotriva intemperiilor. Inventarul arheologic descoperit constă în ceramică şi bucăţi de gresie care au aparţinut unei râşniţe. Potrivit inventarului recuperat complexul poate fi datat în epoca bronzului.

De asemenea, au fost practicate alte două casete (C 3, 1,5 x 1,5 m şi C 4, 1 x 1 m) în prelungirea secţiunii S II. Acestea nu au condus spre descoperirea a noi complexe, ci doar materiale arheologice izolate.

Noile cercetări au confirmat atât stratigrafia consemnată în cursul campaniilor anterioare cât şi încadrarea cultural-cronologică a materialului arheologic descoperit. Stratigrafia relevată este următoarea:

0 – 0,05 m – depunere recentă sub formă de praf;

-0,05 – 0,10 m – strat care conţine, sporadic, fragmente ceramice din evul mediu;

-0,10 – 0,35 m – strat de cultură de culoare cenuşie, care conţine ceramică de tip Coţofeni târzie; la baza acestui strat apar rare fragmente ceramice Coţofeni timpurii şi eneolitice (torţi pastilate);

-0,35 – 0, 55 m – strat cuaternar, nisipos, de culoare gălbuie, cu numeroase bucăţi de calcar, datat prin fragmente osteologice de Ursus Spelaeus;

-0,55 – 1 m – strat compact, pietros, steril din punct de vedere arheologic.

Inventarul arheologic este variat: ceramică, unelte din piatră, podoabe. Deşi ceramica este foarte fragmentară pot fi distinse forme de mici dimensiuni, globulare, cu gura puternic evazată, în formă de pâlnie, dar există şi fragmente care provin de la vase de mari dimensiuni (vase de uz comun, amfore etc.). Decorul constă în incizii, impresiuni, aplicaţii sub forma "boabelor de linte". Se remarcă numărul redus al fragmentelor decorate în tehnica împunsăturilor succesive. În schimb sunt numeroase ornamentele sub forma benzilor de linii haşurate în reţea, incizii sub forma "scheletului de peşte", romburi haşurate simplu sau în reţea. Întregul material arheologic a fost inventariat şi depozitat la MCDR Deva.

Formele vaselor, decorul şi maniera de ornamentare sugerează plasarea descoperirilor de la Prihodişte la un orizont Coţofeni final marcat de puternice influenţe vuèedoliene. Aceste materiale îşi găsesc analogii la Bretea Mureşană, Băile Herculane - Peştera Hoţilor (nivelul j), Româneşti - Peştera cu apă, la Clit - Gureţul Negrilor şi în descoperirile de la Livezile - Baia.

Săpăturile arheologice din Peştera Prihodişte s-au soldat cu rezultate deosebite datorită rarităţii acestui tip de descoperiri şi importanţei lor pentru ilustrarea etapei finale de evoluţie a culturii Coţofeni în zona de SV a Transilvaniei. Prin campania desfăşurată în anul 2003, considerăm încheiată cercetarea arheologică a acestui obiectiv. Materialul recuperat a fost prelucrat în întregime şi el urmează să fie prezentat într-un viitor studiu.
Rezumat
English Abstract The aim of the archaeological researches conducted in Prihodişte Cave, during the year of 2003, was uncovering an entire dwelling that was found during the last campaign. The archaeological inventory is various: pottery, stone tools, and bone jewelry. The shape of the vessels, their decoration, the technique of those ornaments, suggest that the discoveries made at Prihodişte are parts of the late Coţofeni Horizon, having analogies in: Bretea Mureşană, Româneşti – a cave with water, Herculane – Thief’s Cave (level j), Clit - Gureţul Negrilor, Livezile – Baia. The archaeological research conducted in this site ended, and the results will be communicated in a future paperwork.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu