Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Roşia Montană | Judeţ: Alba | Punct: Ţarină | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Roşia Montană
Comuna   Roşia Montană
Punct
Ţarină
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Achim Irina Adriana
Alicu Dorin
Ardeu Adriana
Băeştean Gică
Beu-Dachin Eugenia
Bodea Monica
Bojică Cătălin
Boroneanţ Adina Elena
Bota Emilian-Simion
Căstăian Mihai Cristian
Cociş Sorin Ilie
Cosma Călin Gabriel
Crăciun Cristina
Dabîca Mircea Mihail
Doboş Adrian
Dragoman Alexandru
Drîmbărean Matei
Egri Mariana Elena
Ganciu Petcu Anca
Inel Constantin
Iosipescu Raluca-Georgeta
Iosipescu Sergiu
Lupu Emil
Măgureanu Andrei Mircea
Măgureanu Despina
Matei-Popescu Florian
Mehedinţeanu Constantin
Mehedinţeanu Gabriel
Moga Vasile
Oloşutean Gelu
Pescaru Adriana
Plantos Cristinel
Rişcuţa Nicolae-Cătălin
Rustoiu Aurel
Sion Anişoara
Ştefan Cristian
Tecar Tiberiu
Toderaş Meda
Ţuţuianu Costin Daniel
Ursuţiu Adrian
Zirra Vlad Vintilă
Cod RAN    6770.04
Raport Programul Naţional de Cercetare Arheologică "Alburnus Maior"
Sector IAB
Colectivul enumerat mai sus a cercetat de la sfârşitul lunii mai şi până la sfârşitul lunii noiembrie mai multe terenuri din sectorul Ţarină. Acestea au fost proprietăţile: Bara Lucreţia, Blăjan Marcu, Coroiu Laura (două parcele), Oprişa Cristina, Oprişa Puiu Ştefan, Oprişa Stoica Mariana şi Zlaczki Andrei. Aşa cum s-a evidenţiat şi în rapoartele tehnice de săpătură, vestigii semnificative nu au fost întâlnite decât pe două din arealele avute la dispoziţie, anume cele aparţinătoare localnicilor Bara Lucreţia şi Zlaczki Andrei.

Proprietatea Bara Lucreţia

Terenul respectiv se prezintă în cea mai mare parte a sa sub forma unei pante cu o înclinare considerabilă, de aproximativ 30°-40°. La extremităţi (partea de sus şi cea de jos) panta este mai domoală. Zona superioară a proprietăţii corespunde cu perimetrul, unde, în mai multe secţiuni şi casete au ieşit la iveală un număr de opt complexe funerare. Acestea, în mod foarte probabil aparţin unei arii mai mari, aflate în cea mai mare parte puţin mai sus de limitele proprietăţii respective, pe o parcelă investigată de colegii de la MNIR. Toate complexele funerare sunt de incineraţie. Resturile de cremaţie ale defuncţilor sunt foarte discrete, în câteva morminte fiind practic imperceptibile. În schimb, în mod obişnuit, cantitatea de cenuşă şi cărbune era mai consistentă, concentrată către limita inferioară a amenajărilor funerare. Gropile au fost săpate într-un sol galben sau galben-cenuşiu, fără a fi adâncite prea mult. În câteva cazuri se întâlnesc amenajări cu treaptă, iar inventarul a fost depus mai ales pe marginea de mai sus. S-au constatat uneori urme de arsură roşiatică pe marginea complexelor funerare, fapt care a şi atras atenţia în vederea sesizării acestora. Piesele de inventar sunt în ansamblu puţine sau, uneori, chiar absente. Categoriile de obiecte sunt şi ele prea puţin variate, cel mai adesea reprezentate de ulcioare şi opaiţe. Umiditatea solului, cât şi calitatea bunurilor depuse a condus la o păstrare deficitară a inventarelor. Din punct de vedere cronologic este destul de probabilă, cu rezervele de rigoare până la prelucrarea materialelor şi documentaţiei de şantier, o încadrare în cursul secolului al II-lea p. Chr.

Proprietatea Zlaczki Andrei

Terenul proprietăţii se prezintă sub forma unui tăpşan cu o înclinare redusă şi în mare măsură egală. În partea sa centrală, unde declivitatea este minimă, prin mai multe secţiuni succesive, au fost sesizate două complexe de dimensiuni considerabile. Într-unul din acestea a apărut o cantitate însemnată de pietre, care, măcar în parte ar putea fi interpretate a fi aparţinut unui zid, asupra căruia este greu de propus concluzii. S-ar putea crede, de asemenea, că în nivelul mai profund faţă de cel amintit ar fi existat un "pavaj". Amândouă dintre aceste niveluri corespund din punct de stratigrafic epocii romane, judecând după cantitatea respectabilă de ceramică romană recoltată de la adâncimile respective. Alături de complexul menţionat (fără putea stabili o relaţie clară) a fost găsit un fragment de altar votiv dedicat Fortunei Augusta. Între cele două complexe, socotite tranzitoriu drept amenajări funerare, sesizate în linii mari începând cu –0,60/0,70 m şi adâncite până către -1,10/1,20 m, este foarte probabil să fi avut loc o suprapunere la cotele superioare. Dacă pe fundul săpăturilor delimitarea celor două a rămas chiar pănâ către sfârşitul săpăturilor neclară, în parte şi din pricina pânzei freatice puţin profunde, cât şi a apelor meteorice, profilurile succesive au fost mai expresive. La limita inferioară a complexelor, acolo unde ele s-au conturat mai convenabil în argila păstoasă, galbenă, s-a putut constata că este vorba de o întretăiere a lor. Ambele complexe conţineau o cantitate mare de ceramică, în genere puternic fragmentară, dar şi câteva forme întregi ori întregibile. Descrierea succintă de mai sus, anterior însumării observaţiilor documentate şi prelucrării materialelor recuperate nu este de natură a oferi o datare şi o situaţie stratigrafică limpede. Se poate spune, totuşi, că sunt şanse reduse de a avea de a face cu complexe funerar.
Rezumat
English Abstract Bara Lucreţia estate

The plot of land in question mostly consists of a steep slope. In several sections and sondages we uncovered eight funerary complexes. These belong to a larger area, found just above the limits of the estate in question, on a spot investigated by the colleagues from the National History Museum of Romania. All the funerary complexes are cremation graves. In a few cases we found works in steps, and the grave goods were deposited especially on the upper edge. The grave goods are usually scarce, sometimes even lacking. The categories of artifacts are little varied, more often than not represented by jugs and lamps. Chronologically it is probable that they date to the 2nd century AD.

Zlaczki Andrei estate

In several successive sections, we found two deposits of considerable sizes. In one of these we found a considerable amount of stones that, at least in part, might be interpreted as belonging to a wall. It is possible that in the deepest level related to the previously-recorded “pavement”. Both these levels belong stratigraphically to the Roman period. Next to this complex (without being able to establish a clear relation) we found a fragment from a votive altar dedicated to Fortuna Augusta.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
iaiac
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul iaiac.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/iaiac/Rosia Montana-Tarina-Pl 1-IAIAC.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul iaiac.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/iaiac/Rosia Montana-Tarina-Pl 2-IAIAC.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>
inmi
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul inmi.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/inmi/Rosia Montana-Tarina-2-INMI.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>
MNUAI
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul MNUAI.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/MNUAI/Rosia Montana-Tarina-1-MNUAI.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul MNUAI.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/MNUAI/Rosia Montana-Tarina-2-MNUAI.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul MNUAI.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/MNUAI/Rosia Montana-Tarina-3 a-MNUAI.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul MNUAI.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/MNUAI/Rosia Montana-Tarina-3 b-MNUAI.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>
sectorMCDR
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul sectorMCDR.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/sectorMCDR/RosiaMontana2003_1.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul sectorMCDR.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/sectorMCDR/RosiaMontana2003_2.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul sectorMCDR.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/sectorMCDR/RosiaMontana2003_3.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul sectorMCDR.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/sectorMCDR/RosiaMontana2003_4.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu