Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Roşia Montană | Judeţ: Alba | Punct: Ţarină | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Locuire civilă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Roşia Montană
Comuna   Roşia Montană
Punct
Ţarină
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Achim Irina Adriana
Alicu Dorin
Ardeu Adriana
Băeştean Gică
Beu-Dachin Eugenia
Bodea Monica
Bojică Cătălin
Boroneanţ Adina Elena
Bota Emilian-Simion
Căstăian Mihai Cristian
Cociş Sorin Ilie
Cosma Călin Gabriel
Crăciun Cristina
Dabîca Mircea Mihail
Doboş Adrian
Dragoman Alexandru
Drîmbărean Matei
Egri Mariana Elena
Ganciu Petcu Anca
Inel Constantin
Iosipescu Raluca-Georgeta
Iosipescu Sergiu
Lupu Emil
Măgureanu Andrei Mircea
Măgureanu Despina
Matei-Popescu Florian
Mehedinţeanu Constantin
Mehedinţeanu Gabriel
Moga Vasile
Oloşutean Gelu
Pescaru Adriana
Plantos Cristinel
Rişcuţa Nicolae-Cătălin
Rustoiu Aurel
Sion Anişoara
Ştefan Cristian
Tecar Tiberiu
Toderaş Meda
Ţuţuianu Costin Daniel
Ursuţiu Adrian
Zirra Vlad Vintilă
Cod RAN    6770.04
Raport sector MNUAI
Derulate în intervalul 26 mai – 31 octombrie 2003, cercetările arheologice de salvare şi descărcare de sarcină arheologică întreprinse de colectivul ştiinţific al MNUAI, în cadrul Proiectului Naţional Alburnus Maior, şi-au concentrat atenţia asupra punctului Kápolna, aflat în întinsul areal al Ţarinei, între masivul Orlea, la V, şi masivele Piciorag, Igre, Văidoaia, Lespedari, la E, toate pe malul drept al Văii Roşiei (Foieş în numirea localnicilor)1.

Pe harta geologico-minieră, întocmită de inginerul geolog Franz Pošepny (1836-1895), în perioada de mai bine de un deceniu (1856-1868), când acesta şi-a desfăşurat activitatea la Roşia Montană, apar consemnate de o parte şi alta a "minei lui Martin", situată aproximativ în partea centrală a Ţarinei "urmele unor clădiri romane", care ne-au condus şi pe noi cu gândul, la existenţa de mine antice sau a unor construcţii sepulcrale ce urmau să confirme pe teren necropola (necropolele) de pe Ţarina.

Spaţiul este cunoscut sub denumirea de Kápolna, termen maghiar ce derivă de la o capelă a familiei Henzel Karoly, edificată puţin după a doua jumătate a veacului al XIX-lea în cimitirul catolic (astăzi dezafectat) aflat în proprietatea Parohiei Romano-Catolice şi a doamnei Valeria Ana Jurju. Perimetrul în discuţie a fost sondat de echipa de la Alba Iulia, în anul 2000, prin trei secţiuni arheologice de control (S I de 30 x 1 m, situată la 22 m de colţul estic al capelei; S II de 30 x 1 m, plasată perpendicular pe prima, şi S III de 10 x 1 m, la o distanţă de 41,3 m de a doua secţiune)2.

Cercetarea a identificat atunci substrucţii din piatră de râu şi carieră (legate cu lut) ce se datează pe baza inventarului în epoca modernă (sec. XIX – XX) şi, sub acest nivel, sporadic apăreau materiale încadrate cronologic în epoca romană, constând din ceramică de factură provincială (fragmente de buze şi pereţi de vase). Pornind de la aceste informaţii preliminare, cercetarea din cursul campaniei arheologice 2003, a pus în evidenţă complexe de locuire din epoca modernă şi vestigii datând din epoca romană (un număr de 13 morminte de incineraţie asemănătoare prin rit şi ritual cu cele întâlnite în necropolele locale investigate în anii precedenţi).

Rezultatele şi concluziile preliminare pe care le putem trage la încheierea investigaţiilor noastre, vor fi prezentate în cele ce urmează.

Cercetările arheologice întreprinse de echipa MNUAI în perioada mai – octombrie 2003 au demarat pe proprietatea bisericii romano-catolice din perimetrul Kápolná, unde au fost realizate, la final, un număr de 42 de secţiuni (codificate de la 01.10.01a.001-01.10.01a.041, şi 01.10.01a.048). De asemenea, în ultima parte a cercetărilor din anul 2003, a fost abordată şi restul proprietăţii bisericii romano-catolice, plasată pe latura de VSV a Kapolnei, unde au fost realizate un număr de 6 secţiuni (codificate de la 01.10.01a.042-01.10.01a.047).

Secţiunea 01 10 01a 001. Are dimensiunile de 26,5 x 2 m, adâncime maximă –0,90 m şi orientarea de NE – SV; stratigrafia se prezintă astfel: 0,00-0,15 m strat vegetal; -0,15-0,50 m nivel de cultură, care conţine şi mormintele ce coboară în steril; -0,50 - 0,90 m steril arheologic cu mult minereu. Au fost descoperite două morminte romane de incineraţie (M 1 şi M 2), iar spre capătul de NE al secţiunii a fost descoperită şi o amenajare de pietre (notată C 1) care intersectează perpendicular secţiunea, după cum o arată şi configuraţia terenului, iar dezvelirea ei pe o suprafaţă mai mare a arătat că este vorba de un posibil drum de acces către capela familiei Henzel.

Secţiunea 01 10 01a 002. Plasată în prelungirea celei anterioare, cu un martor de 3 m, constituit de sondajul S I/2000, are dimensiunile de 32 x 2 m, adâncime maximă –0,90 m şi orientarea de NE - SV. Stratigrafia se prezintă astfel: 0,00 - 0,12 m strat vegetal; -0,12 - 0,70 m nivel de cultură, de factură modernă; -0,70 - 0,90 m steril arheologic cu mult minereu. A fost descoperit în carourile 3 - 11 complexul notat L 1 constând dintr-un strat compact de arsură şi dărâmătură (cărămidă, chirpici, piatră), în care au fost descoperite fragmente ceramice de factură modernă. În imediata vecinătate, spre SV, a fost cercetat complexul C 2, în speţă o groapă de formă neregulată în a cărei umplutură au fost găsite câteva fragmente ceramice de aceeaşi factură cu cele din L 1.

Secţiunea 01 10 01a 003. Perpendiculară pe S 01 10 01a 002, are dimensiunile de 15,5 x 2 m, adâncime maximă –0,60 m şi orientarea de NV – SE. Stratigrafia se prezintă astfel: 0,00 – 0,12 m strat vegetal; -0,12 – 0,46 m nivel de cultură, de factură modernă; -0,46 – 0,60 m steril arheologic cu mult minereu. În capătul dinspre proprietatea David, a fost surprinsă o aglomerare de piatră pentru a cărei funcţionalitate a fost necesară deschiderea unor noi suprafeţe în vecinătatea ei.

Secţiunea 01 10 01a 004. Paralelă la SE cu secţiunea anterioară, cu un martor de 0,5 m; are dimensiunile de 15,5 x 2 m, adâncime maximă –0,70 m şi orientarea de NV – SE. Stratigrafia se prezintă astfel: 0,00 – 0,15 m strat vegetal; -0,15 - 0,50 m nivel de cultură, de factură modernă; -0,50 – 0,70 m steril arheologic cu mult minereu. Şi aici s-a observat continuarea aglomerării de piatră, fără a-i fi surprinsă limita. Pe întreaga suprafaţă a secţiunii au apărut numeroase fragmente ceramice de factură modernă.

Secţiunea 01 10 01a 005. Paralelă cu S 01 10 01a 004, dar trasată în extremitatea de SV a perimetrului în discuţie, are dimensiunile de 16 x 2 m, adâncime maximă –0,70 m şi orientarea de NV - SE şi următoarea stratigrafie: 0,00 - 0,10 m nivelul vegetal, -0,10 - 0,35 m nivel în care au apărut numeroase materiale de factură modernă (inclusiv o monedă din anul 1861, descoperită la m. 2, adâncimea de –0,30 m, nr. inv. provizoriu K 7), respectiv -0,35 – 0,65 m steril arheologic. Nu au fost descoperite complexe arheologice.

Secţiunea 01 10 01a 006. Pentru verificarea stratigrafiei întregului perimetru au fost trasate două secţiuni – magistrală. Cea în discuţie are dimensiunile de 25 x 2 m, adâncime maximă –0,80 m şi orientarea de SSE - NNV. Stratigrafia se prezintă astfel: 0,00 – 0,10 m strat vegetal, -0,10 – 0,50 m nivel de cultură, care conţine şi două locuinţe moderne, -0,50 – 0,80 m steril arheologic cu mult minereu. Au fost descoperite un mormânt roman de incineraţie (M 4), respectiv două locuinţe moderne (L 1 şi L 3), toate complexele intră în profilul de NNE.

Secţiunea 01 10 01a 007. Se află în prelungirea precedentei secţiuni, cu un martor de 0,5 m, având dimensiunile de 32 x 2 m, adâncime maximă –1,20 m şi orientarea de SSE - NNV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,12 m strat vegetal; -0,12 – 0,35 m nivel roman între m. 0,00 – 6,05; -0,12 – 0,85 m locuinţa modernă L 2 între m. 6,05 – 12,90; -0,12 – 0,70 m nivel modern între m. 12,90 – 19,60; la -0,50 – 0,84 m între m. 18,85 - 19,60 se găseşte canalul notat C 3; -0,12 – 0,60 m între metrii 19,60 – 25,20 avem locuinţa L 4; -0,12-1,20 m între m. 25,20 – 32,00 avem intervenţii antropice recente (conductă de apă). Sub aceste niveluri pe tot parcursul secţiunii avem sterilul arheologic. Complexe descoperite: în caroul 1 a fost descoperit mormântul de incineraţie, notat M 3; zidul notat Z 1 descoperit în caroul 3; locuinţa de epocă modernă L 2 în carourile 4 – 7; canalul C 3 în caroul 10; respectiv locuinţa de epocă modernă în carourile 10 – 13.

Secţiunea 01 10 01a 008. Perpendiculară pe S.01 10 01a 001, are dimensiunile de 15,5 x 2 m, adâncime maximă –0,75 m şi orientarea de NV - SE; prezintă următoarele caracteristici stratigrafice: 0,00 – 0,10 m nivelul vegetal; -0,10 – 0,45 m nivel în care apar sporadic materiale arheologice fragmentare de factură modernă; -0,45 – 0,75 m nivel steril din punct de vedere arheologic. În profilul de SV între m. 11,80 – 13,60 la –0,15 m adâncime se termină amenajarea din piatră şi cărămidă fragmentară care fusese descoperită şi în S I/2000, respectiv S 01 10 01a 003.

Secţiunea 01 10 01a 009. Paralelă la SV cu secţiunea anterioară, cu un martor de 0,5 m, are dimensiunile de 15,5 x 2 m, adâncime maximă –0,75 m şi orientarea de NV – SE. Stratigrafia se prezintă astfel: 0,00 – 0,15 m strat vegetal; -0,15 - 0,42 m nivel de cultură, care conţine urme de epocă modernă; -0,42 - 0,75 m steril arheologic cu mult minereu. Pe întreaga suprafaţă a secţiunii au apărut sporadic fragmente ceramice de factură modernă. Nu au fost descoperite complexe arheologice.

Secţiunea 01 10 01a 010. Paralelă cu S 01 10 01a 004, dar trasată în perimetrul dintre aceasta şi S 01 10 01a 005, are dimensiunile de 15 x 2 m, adâncime maximă –0,80 m şi orientarea de NV – SE; prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,12 m nivelul vegetal, -0,12 – 0,55 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă, respectiv -0,55 – 0,80 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Nu au fost descoperite complexe arheologice.

Secţiunea 01 10 01a 011. Paralelă la NE cu S 01 10 01a 004, a fost trasată cu un martor de 0,50 m, pentru a se dezveli în suprafaţă amenajarea de piatră ce se descoperise în aceasta, are dimensiunile de 15 x 2 m, adâncime maximă –0,80 m şi orientarea de NV – SE. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,12 m nivelul vegetal, -0,12 – 0,54 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă, respectiv -0,54 – 0,80 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Nivelul de dărâmătură amintit a apărut la –0,15 – 0,20 m, în carourile 6 – 7. În caroul 2 la m. 2,50, adâncimea de -0,20 m a apărut o monedă datată 1868 (nr. inv. provizoriu K 8), iar la m. 4, adâncimea de –0,20 m a fost descoperită o altă monedă datată 1896 (nr. inv. provizoriu K 9), piese care ne pot permite să presupunem datarea descoperirilor de epocă modernă din acest sector, undeva după mijlocul sec. XIX.

Secţiunea 01 10 01a 012. Are dimensiunile de 32 x 2 m, adâncime maximă –0,80 m şi orientarea SSE – NNV. Paralelă la NNE cu S 01 10 01a 007, cu un martor de 3 m. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,15 m nivelul vegetal, -0,15 – 0,50 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă, precum şi vestigii funerare de epocă romană, respectiv -0,50 – 0,90 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Au fost descoperite următoarele complexe: mormântul de incineraţie M 6, în caroul 2, zidul, notat Z 1, surprins în caroul 4, respectiv amenajarea de epocă modernă notată L 4 şi canalul cu pereţii din piatră, notat C 4 (în caroul 10).

Secţiunea 01 10 01a 013. Paralelă la ENE cu secţiunea 01 10 01a 006, cu un martor de 0,5 m, are dimensiunile de 26 x 2 m, adâncime maximă –0,60 m şi orientarea SSE-NNV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,12 m nivelul vegetal, -0,12 – 0,50 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă, respectiv -0,50 – 0,60 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Pe întreaga suprafaţă a secţiunii au apărut sporadic fragmente ceramice de factură modernă. În carourile 9 – 11 se continuă locuinţa modernă notată L 3 descoperită în S 01 10 01a 006. La m. 4,50, adâncimea de –0,25 au fost descoperite două creuzete mici de piatră.

Secţiunea 01 10 01a 014. Paralelă la ENE cu S 01 10 01a 013, cu un martor de 0,50 m, are dimensiunile de 27 x 2 m, adâncime maximă –0,70 m şi orientarea SSE – NNV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 - 0,152 m nivelul vegetal, -0,15 – 0,54 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă, respectiv -0,54 – 0,70 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. În carourile 10 – 11 în profil se continuă locuinţa modernă notată L 3 descoperită în S 01 10 01a 006 şi 01 10 01a 013.

Secţiunea 01 10 01a 015. Paralelă la SE cu S 01 10 01a 001, a fost trasată cu un martor de 0,50 m, are dimensiunile de 19 x 2 m, adâncime maximă –0,80 m şi orientarea NE – SV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,12 m nivelul vegetal, -0,12 – 0,70 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă (urmele unui drum pietruit), respectiv -0,70 – 0,80 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. În carourile 4 – 5 a fost descoperită complexul de epocă modernă L 5.

Secţiunea 01 10 01a 016. Paralelă la VSV cu S 01 10 01a 006 şi 01 10 01a 007, cu martor de cca. 0,40 m, are dimensiunile de 8 x 2 m, adâncime maximă –1,10 m şi orientarea SSE – NNV, a fost trasată pentru demontarea integrală a mormântului de incineraţie M 5, plasat de noi iniţial în caseta din S 01 10 01a 007. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,12 m nivelul vegetal, -0,12 – 0,45 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă precum şi vestigii funerare romane, respectiv -0,45 – 1,10 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Au mai fost descoperite încă două morminte romane de incineraţie: M 4 (conturat din S 01.10.01a.006 şi descoperit aici în martorul dintre cele două secţiuni), respectiv M 7 care intră în profilul de ENE.

Secţiunea 01 10 01a 017. Paralelă la VSV cu 01 10 01a 016, cu un martor de 2,00 m, are dimensiunile de 10 x 2 m, adâncime maximă –0,50 m şi orientarea SSE – NNV. Stratigrafie: 0,00 – 0,15 m strat vegetal; -0,15 – 0,45 m nivel cu materiale disparate de factură modernă; -0,45 - 0,50 m steril din punct de vedere arheologic. Nu au fost descoperite complexe arheologice.

Secţiunea 01 10 01a 018. Paralelă la VSV cu 01 10 01a 017, cu un martor de 0,50 m, are dimensiunile de 10 x 2 m, adâncime maximă –0,50 m şi orientarea SSE – NNV; Stratigrafie: 0,00 – 0,15 m strat vegetal; -0,15 – 0,45 m nivel cu materiale disparate de factură modernă; -0,45 – 0,50 m steril din punct de vedere arheologic. Nu au fost descoperite complexe arheologice.

Secţiunea 01 10 01a 019. Paralelă la VSV cu 01 10 01a 006, cu un martor de cca. 2,50 m, are dimensiunile de 10 x 2 m, adâncime maximă –0,50 m şi orientarea SSE – NNV; Stratigrafie: 0,00 - 0,15 m strat vegetal; -0,15 – 0,45 m nivel cu materiale disparate de factură modernă; -0,45 – 0,50 m steril din punct de vedere arheologic. A fost descoperit mormântul roman de incineraţie notat M 8, la m. 0,60-1,40.

Secţiunea 01 10 01a 020. Paralelă la VSV cu 01 10 01a 019, cu un martor de 0,50 m, are dimensiunile de 10 x 2 m, adâncime maximă –0,55 m şi orientarea SSE – NNV; Stratigrafie: 0,00 – 0,15 m strat vegetal; -0,15 – 0,45 m nivel cu materiale disparate de factură modernă; -0,45 – 0,55 m steril din punct de vedere arheologic. În caroul 2, la –0,20 m a fost descoperită o monedă datată la 1891 (nr. inv. K 10). Nu s-au descoperit complexe arheologice.

Secţiunea 01 10 01a 021. Paralelă la ENE cu 01 10 01a 022, cu un martor de 0,50 m, are dimensiunile de 8 x 2 m, adâncime maximă –0,55 m şi orientarea SSE – NNV; Stratigrafie: 0,00 – 0,15 m strat vegetal; -0,15 – 0,45 m nivel cu materiale disparate de factură modernă; -0,45 – 0,55 m steril din punct de vedere arheologic. Nu s-au descoperit complexe arheologice.

Secţiunea 01 10 01a 022. Paralelă la VSV cu 01 10 01a 021, cu un martor de 0,50 m, are dimensiunile de 8 x 2 m, adâncime maximă –0,55 m şi orientarea SSE – NNV. Stratigrafie: 0,00-0,15 m strat vegetal; -0,15 – 0,45 m nivel cu materiale disparate de factură modernă; -0,45 – 0,55 m steril din punct de vedere arheologic. În carourile 3 – 4 a fost descoperit complexul de epocă modernă notat L 6 (posibil locuinţă sau anexe ale grupului de locuinţe descoperite în acest punct, care prezintă în dărâmătură resturi de cărămizi, chirpici, pigment de arsură).

Secţiunea 01 10 01a 023. Paralelă la VSV cu 01 10 01a 022, cu un martor de 2,00 m, are dimensiunile de 8 x 1,5 m, adâncime maximă –0,55 m şi orientarea SSE – NNV. Stratigrafie: 0,00 – 0,15 m strat vegetal; -0,15 – 0,45 m nivel cu materiale disparate de factură modernă; -0,45 – 0,55 m steril din punct de vedere arheologic. În carourile 3 – 4 a fost descoperit complexul C 4 (complex ce s-a dovedit ulterior a face parte din L 6, conturat ca platformă cu resturi de cărămizi, olane. Poate fi pus în legătură cu locuirile de epocă modernă din acest sector).

Secţiunea 01 10 01a 024. Perpendiculară pe S.01 10 01a 018 şi la cca. 2,00 m distanţă de aceasta, are dimensiunile de 6 x 1,5 m, adâncime maximă –0,55 m şi orientarea de NE - SV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 - 0,15 m nivelul vegetal, -0,15 - 0,46 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă, respectiv -0,46 – 0,55 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. În profil se pot vedea urme de dărâmătură de factură modernă. Nu s-au descoperit complexe arheologice. La m. 2 şi adâncimea de 0,20 m a fost descoperită o pipă din lut. Descriere: păstrată în stare fragmentară, partea inferioară se termină cu un guler profilat decorat cu motive vegetale; pasta este fină de culoare cenuşie (nr. inv. K13).

Secţiunea 01 10 01a 025. Plasată în prelungirea secţiunii S 01 01 01a 024, cu un martor de 1 m, are dimensiunile de 8 x 1,5 m, adâncime maximă –0,60 m şi orientarea de NE – SV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,12 m nivelul vegetal, -0,12 – 0,35 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă precum şi vestigii funerare romane, respectiv -0,35 – 0,60 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. A fost descoperit mormântul roman de incineraţie notat M 9, în caroul 4.

Secţiunea 01 10 01a 026. Plasată în prelungirea secţiunii S 01 01 01a 025, cu un martor de 1 m, are dimensiunile de 9 x 1,5 m, adâncime maximă –0,90 m şi orientarea NE – SV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 - 0,15 m nivelul vegetal, -0,15 - 0,74 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă, respectiv -0,74 – 0,90 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. A fost descoperit complexul notat C 1(între m. 4,40-6,20 m la -0,10 m adâncime), descoperit în S 01 10 01a 001, un drum de epocă modernă, pavat cu piatră de râu şi de carieră.

Secţiunea 01 10 01a 027. Paralelă şi la 0,5 m spre NV de S 01 10 01a 015, are dimensiunile de 14 x 2 m, adâncime maximă –0,50 m şi orientarea NE – SV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 - 0,12 m nivelul vegetal, -0,12 - 0,40 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă, respectiv -0,40 – 0,50 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. În carourile 2 – 3 se continuă locuinţa notată L 5, descoperită în secţiunea 01 10 01a 015.

Secţiunea 01 10 01a 028. Paralelă şi la 0,5 m spre NV de S 01 10 01a 027, are dimensiunile de 7 x 2 m, adâncime maximă –0,50 m şi orientarea NE – SV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 - 0,12 m nivelul vegetal, -0,12-0,42 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă (fragmente de cărămizi şi ceramică), respectiv -0,42 - 0,50 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic.

Secţiunea 01 10 01a 029. Plasată în prelungirea lui S 01 10 01a 028, paralelă şi la 0,5 m spre NV de S 01 10 01a 027, are dimensiunile de 7 x 2 m, adâncime maximă –0,50 m şi orientarea NE - SV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 - 0,12 m nivelul vegetal, -0,12 - 0,35 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă (fragmente de cărămizi şi ceramică), respectiv -0,35 - 0,50 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic.

Secţiunea 01 10 01a 030. Plasată între secţiunile 01 10 01a 007 şi 01 10 01a 012, cu martori de 0,50 m, are dimensiunile de 7,5 x 2 m, adâncime maximă –0,60 m şi orientarea SSE – NNV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00-0,15 m nivelul vegetal, -0,15 - 0,35 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă precum şi vestigii funerare romane, respectiv -0,35 - 0,60 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. În caroul 2 a fost descoperit mormântul roman de incineraţie, notat M 10. În caroul 4 a fost descoperit zidul notat Z 1, descoperit în secţiunile 007 şi 012.

Secţiunea 01 10 01a 031. Plasată paralel cu S 01 10 01a 018, cu un martor de cca. 2,50 m, are dimensiunile de 7 x 1,5 m, adâncime maximă –0,65 m şi orientarea SSE – NNV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,10 m nivelul vegetal, -0,10 – 0,50 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă precum şi vestigii funerare romane, respectiv -0,50 – 0,65 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. În capătul dinspre S 032 a fost descoperit mormântul roman de incineraţie notat M 11. Între m. 1,70 - 4,88 a fost descoperit un zid din piatră de carieră ce provenea de la o locuinţă de epocă modernă (L 7).

Secţiunea 01 10 01a 032. Plasată în prelungirea lui S 01 10 01a 031, cu un martor de cca. 0,50 m, are dimensiunile de 7,5 x 1,5 m, adâncime maximă –0,55 m şi orientarea SSE – NNV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,15 m nivelul vegetal, -0,15 – 0,40 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă, respectiv -0,40 – 0,55 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Între m. 3,00 – 4,40 au fost descoperite resturi dintr-un zid din piatră de carieră ce provenea de la o amenajare de epocă modernă.

Secţiunea 01 10 01a 033. Plasată în partea de N a zonei cercetate, are dimensiunile de 5 x 1,5 m, adâncime maximă –1 m şi orientarea ENE – VSV; aceasta asigură împreună cu următoarele trei secţiuni verificarea acestei laturi unde din informaţiile obţinute s-ar fi aflat până prin anii `30 o gospodărie. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00-0,15 m nivelul vegetal, -0,15 - 0,84 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă (fragmente de cărămizi şi ceramică), respectiv -0,84 – 1,00 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic.

Secţiunea 01 10 01a 034. Plasată în prelungirea lui S 01 10 01a 033, cu un martor de cca. 0,50 m, are dimensiunile de 5 x 1,5 m, adâncime maximă –0,60 m şi orientarea ENE – VSV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00-0,12 m nivelul vegetal, -0,12 – 0,45 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă (fragmente de cărămizi şi ceramică ce provin probabil din L 6), respectiv -0,45 – 0,60 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic.

Secţiunea 01 10 01a 035. Plasată în prelungirea lui S 01 10 01a 034, cu un martor de cca. 0,50 m, are dimensiunile de 5 x 1,5 m, adâncime maximă –0,55 m şi orientarea ENE – VSV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,15 m nivelul vegetal, -0,15 – 0,50 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă (fragmente de cărămizi şi ceramică), respectiv -0,50 – 0,55 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Nu au fost descoperite complexe arheologice.

Secţiunea 01 10 01a 036. Plasată în prelungirea lui S 01 10 01a 035, cu un martor de cca. 0,50 m, are dimensiunile de 3,5 x 1,5 m, adâncime maximă –0,80 m şi orientarea ENE – VSV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,15 m nivelul vegetal, -0,15 – 0,70 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă (fragmente de cărămizi şi ceramică), respectiv -0,70 – 0,80 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Au fost descoperite resturi de dărâmătură de la L 2 descoperită în S 007.

Secţiunea 01 10 01a 037. Plasată perpendicular pe capătul lui S 01 10 01a 024, cu un martor de cca. 0,50 m, are dimensiunile de 8 x 1,5 m, adâncime maximă –0,70 m şi orientarea SSE – NNV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,12 m nivelul vegetal, -0,12 - 0,56 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă (fragmente de cărămizi şi ceramică), respectiv -0,56 – 0,70 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Au fost descoperite resturi de dărâmătură de la amenajarea de epocă modernă descoperită în S 031 (notată L 7).

Secţiunea 01 10 01a 038. Plasată în partea de NE a zonei cercetate (Kápolna), are dimensiunile de 8 x 1,5 m, adâncime maximă –0,50 m şi orientarea ENE – VSV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,12 m nivelul vegetal, -0,12 – 0,40 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă (fragmente de cărămizi şi ceramică), respectiv -0,40 – 0,50 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Asigură verificarea acestei laturi unde din observaţiile făcute în S 026, respectiv S 001, s-ar fi aflat un drum de epocă modernă. În capătul de ENE al secţiunii sub nivelul vegetal au apărut pietrele din pavajul drumului amintit (C 1).

Secţiunea 01 10 01a 039. Plasată paralel cu S 025, cu un martor de cca. 2 m, are dimensiunile de 8 x 1,5 m, adâncime maximă –0,50 m şi orientarea NE – SV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,10 m nivelul vegetal, -0,10 – 0,40 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă (fragmente de cărămizi şi ceramică), respectiv -0,40 – 0,50 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Nu au fost descoperite complexe arheologice.

Secţiunea 01 10 01a 040. Plasată perpendicular pe capătul lui S 013, unde trebuia să se verifice dacă nu mai există morminte de incineraţie pe promontoriul din acest punct, are dimensiunile de 8 x 1,5 m, adâncime maximă –0,85 m şi orientarea ENE – VSV. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,12 m nivelul vegetal, -0,12 – 0,60 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă (fragmente de cărămizi şi ceramică), respectiv -0,60 – 0,85 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Nu au fost descoperite complexe arheologice.

Secţiunea 01 10 01a 041. Are dimensiunile de 9 x 1,5 m, adâncime maximă –0,70 m şi orientarea SSE – NNV şi este plasată lângă maurul de piatră ce delimitează locul numit Kápolna, şi perpendiculară pe capătul lui S 040, surprinde închiderea într-o formă ce urmează linia promontoriului a zidului Z 1, descoperit în S 007,030, 012 şi care delimita o zonă funerară de epocă romană. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,12 m nivelul vegetal, -0,12 – 0,55 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă precum şi vestigii romane, respectiv -0,55 – 0,70 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic.

Secţiunea 01 10 01a 042. Are dimensiunile de 10 x 1,5 m, adâncime maximă –0,75 m şi orientarea ENE – VSV. Cu această secţiune a început verificarea terenului de pe latura de SV a Kápolnei, aflat tot în proprietatea bisericii romano-catolice. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,12 m nivelul vegetal, -0,12 – 0,40 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă (fragmente de cărămizi şi ceramică), respectiv -0,40 - 0,75 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Au fost descoperite două morminte romane de incineraţie, notate M 12, respectiv M 13.

Secţiunea 01 10 01a 043. Plasată mai spre NE de S 042, are dimensiunile de 10 x 1,5 m, adâncime maximă –0,65 m şi orientarea VSV - ENE. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 - 0,12 m nivelul vegetal, -0,12 - 0,50 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă (fragmente de cărămizi şi ceramică), respectiv -0,50 – 0,65 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Nu au fost descoperite complexe arheologice.

Secţiunea 01 10 01a 044. Plasată la SV de S 042, pe un promontoriu, are dimensiunile de 10 x 1,5 m, adâncime maximă –0,80 m şi orientarea NV – SE. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,10 m nivelul vegetal, -0,10 – 0,50 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă (fragmente de cărămizi şi ceramică), respectiv -0,50 – 0,80 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Nu au fost descoperite complexe arheologice.

Secţiunea 01 10 01a 045. Are dimensiunile de 10 x 1,5 m, adâncime maximă –0,50 m şi orientarea ENE – VSV fiind plasată în extremitatea de SE a terenului bisericii romano-catolice, ce se învecinează aici cu proprietatea lui David Ioan. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 - 0,05 m nivelul vegetal, -0,05 – 0,40 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă (urmele unui drum pietruit), respectiv -0,40 – 0,50 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Nu au fost descoperite complexe arheologice.

Secţiunea 01 10 01a 046. Are dimensiunile de 10 x 1,5 m, adâncime maximă –0,64 m şi orientarea SSV – NNE fiind plasată în extremitatea de SV a terenului bisericii romano-catolice, la baza şi începutul unei pante accentuate, secţiunea este sterilă din punct de vedere arheologic. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,10 m nivelul vegetal, -0,10 – 0,50 m nivel de culoare galben, respectiv -0,50 – 0,64 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic.

Secţiunea 01 10 01a 047. Are dimensiunile de 10 x 1,5 m, adâncime maximă –0,60 m şi orientarea SSV – NNE fiind plasată pe un promontoriu, la SV de S 045. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,12 m nivelul vegetal, -0,12 – 0,45 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă (fragmente de cărămizi şi ceramică), respectiv -0,45 – 0,60 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Nu au fost descoperite complexe arheologice.

Secţiunea 01 10 01a 048. Are dimensiunile de 9 x 3 m, adâncime maximă –0,60 m şi orientarea SSE – NNV fiind plasată între S 012, respectiv 041, este ultima secţiune realizată pe suprafaţa locului numit Kápolna. Prezintă următoarea stratigrafie: 0,00 – 0,12 m nivelul vegetal, -0,12 – 0,50 m nivel de culoare galben-cenuşie în care au apărut sporadic materiale de factură modernă (fragmente de cărămizi şi ceramică) iar în profil se pot vedea urmele lui Z 1, respectiv -0,50 – 0,60 m nivel de culoare cenuşiu-albăstruie – steril arheologic. Nu au fost descoperite complexe arheologice.

La capătul acestei analize preliminare a rezultatelor cercetărilor arheologice desfăşurate în campania anului 2003, se poate observa că au fost făcute descoperiri cu caracter funerar, care pe baza materialului din inventarul mormintelor pot fi încadrate cu certitudine în sec. II p. Chr., respectiv descoperiri cu caracter de locuire permanentă atestate prin complexele – locuinţă/anexe, care şi acestea, pe baza inventarului descoperit (ceramică, sticlă, monede cuprinse în intervalul 1861-1898), precum şi prin corelarea informaţiilor cartografice oferite de harta lui Pošepny, pot fi încadrate în sec. XIX (cu precădere în a doua jumătate a acestuia).

Descoperirile funerare de epocă romană prezentate mai sus, prezintă cele mai apropiate analogii în necropolele cercetate în anii precedenţi în diverse zone ale Roşiei Montane (Hop-Găuri, Tăul Corna). Ele aparţin cu certitudine aceloraşi comunităţi de mineri dalmato-illiri care aveau puncte de lucru şi în această zonă aflată în vecinătatea galeriilor de sub Orlea (la NV) ori Igre-Văidoaia (la NE).

Vestigiile arheologice de epocă modernă suprapun orizontul antic de morminte, prin intervenţiile antropice realizate în cursul secolelor XVIII-XIX, fiind afectate cu siguranţă ariile funerare romane, iar posibilele amenajări funerare, atestate şi în apropiere, pe alte sectoare investigate în Ţarina în 2003, au fost dezafectate şi acestea, mare parte din piatra amenajărilor antice regăsindu-se, probabil, în incintele actuale din piatră (mauri) ce delimitează proprietăţile. Despre caracterul complexelor de epocă modernă investigate nu pot fi încă făcute interpretări definitive, ipotezele pe care le putem emite acum trebuie să aibă în vedere continuitatea ocupaţională în zonă, anume faptul că locuirea de epocă modernă trebuie legată de activităţile de minerit specifice. Acest lucru poate permite identificarea unor complexe – locuinţă, dar şi a unor anexe gospodăreşti, însoţite de ateliere3, ori instalaţii de măcinare a minereului (şteampuri)4, canale de aducţiune a apelor (posibile legături între salba de tăuri construite aici în epoca tereziană) ş.a.m.d.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
iaiac
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul iaiac.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/iaiac/Rosia Montana-Tarina-Pl 1-IAIAC.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul iaiac.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/iaiac/Rosia Montana-Tarina-Pl 2-IAIAC.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>
inmi
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul inmi.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/inmi/Rosia Montana-Tarina-2-INMI.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>
MNUAI
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul MNUAI.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/MNUAI/Rosia Montana-Tarina-1-MNUAI.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul MNUAI.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/MNUAI/Rosia Montana-Tarina-2-MNUAI.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul MNUAI.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/MNUAI/Rosia Montana-Tarina-3 a-MNUAI.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul MNUAI.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/MNUAI/Rosia Montana-Tarina-3 b-MNUAI.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>
sectorMCDR
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul sectorMCDR.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/sectorMCDR/RosiaMontana2003_1.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul sectorMCDR.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/sectorMCDR/RosiaMontana2003_2.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul sectorMCDR.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/sectorMCDR/RosiaMontana2003_3.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003. Raportul nr. 161, Roşia Montană, Ţarină.<br /> Sectorul sectorMCDR.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2003/161/sectorMCDR/RosiaMontana2003_4.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu