Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Vârghiş | Judeţ: Covasna | Anul: 1995

Anul   1995
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Biserică
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Covasna
Localitate   Vârghiş
Comuna   Vârghiş
Punct
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    65002.04
Raport


Situaţia din teren, îngreunată de săparea unei fundaţii pentru o nouă biserică (în anul 1993), care a intersectat atât absida semicirculară romanică cât şi pe cea poligonală gotică târzie, săparea gropii pentru stingerea varului care a distrus în mare parte fundaţia turnului clopotniţei din faza gotică, cât şi existenţa lângă ruinele bisericii a unei construcţii din lemn, au făcut dificilă cercetarea obiectivului de la Vârghiş. S-a trecut la demolarea construcţiei din lemn, după care s-au trasat şi executat 14 şanţuri de control şi 7 casete, care au permis decopertarea şi surprinderea fazelor romanice, gotice târzii şi a fundaţiei turnului clopotniţei din faza goticului târziu. Prin trasarea şi executarea şanţurilor de control, pe latura nordică, pe cea vestică şi sud-vestică din apropierea turnului clopotniţei, s-au putut surprinde urmele fundaţiei zidului de incintă ale bisericii din faza goticului târziu. Construcţia din lemn din 1841 a fost ridicată pe fundaţia bisericii din faza goticului târziu, pe latura ei sudică.


Biserica de la Vârghiş, în faza romanică, a avut dimensiunile interioare de 12,50 x 4,10 m dispunând pe latura sa nordică de o sacristie trapezoidală cu dimensiunile interioare de 2,40 x 3,10 m. Absida semicirculară a fost prevăzută cu 4 contraforturi, fiind decopertaţi trei, al patrulea înglobat în fundaţia peretelui nordic al bisericii din faza goticului târziu.


Biserica din faza romanică, înspre vest, se prelungeşte (prin fundaţiile descoperite) cu un spaţiu de 4,80 x 4,10 m, care poate fi considerat fie o prelungire ulterioară a navei, fie fundaţia turnului clopotniţei din faza iniţială a acesteia. Înclinăm spre această din urmă ipoteză deoarece această zonă a fost prevăzută cu 4 contraforturi, din care, au fost surprinşi câte unul pe latura sudică şi pe cea sud-vestică, ceilalţi 2 probabil au fost înglobaţi în peretele nordic al bisericii din faza goticului târziu, sau, au fost dislocaţi ori folosiţi ca bază pentru contrafortul gotic de pe latura nord-vestică.


Intrarea în biserica din faza romanică se făcea pe sub turnul clopotniţei. Acest lucru este întărit şi de faptul că, în afara intrării vestice a bisericii din faza gotică, la baza pragului din piatră a fost depus, cu ocazia demolării primei biserici, un element decorativ din andezit aparţinând unui ancadrament de uşă din faza romanică.


În zona arcului de triumf, au mai fost descoperite încă 21 de monede din secolul XIII, precum şi un fragment din vasul ceramic în care au fost depozitate. Astfel, tezaurul monetar, aparţinând lui Rudolf de Habsburg, cuprinde 53 de piese.


Pentru faza goticului târziu biserica de la Vârghiş, a avut dimensiunile interioare de 23 x 7 m, dispunând pe latura sa nordică de o sacristie şi un ossarium cu dimensiunile interioare de 5,60 x 3,10 m, respectiv 3,10 x 2,60 x 2,40 m. Sacrista gotică înglobează în perimetrul ei şi pe cea romanică, iar încăperea ossarium-ului lipită de sacristie, are o formă trapezoidală.


Pardoseala sacristiei era din pietre nefinisate, plate ca de altfel şi pardoseala bisericii. În interiorul sacristiei s-a descoperit cada de botez din piatră, pentru faza romanică, fiind folosită şi în faza gotică drept element de pardoseală.


Absida poligonală a fost prevăzută la închidere cu 4 contraforturi, iar peretele sudic al bisericii cu încă 3 contraforturi, în zona altarului. Laturile nord-vestice, respectiv sud-vestice, au fost prevăzute de asemenea, cu contraforturi (câte unul pe fiecare parte). Cu ocazia cercetărilor fazei gotice târzii, s-a descoperit şi platforma din piatră a altarului la 1,30 m de peretele de închidere a absidei poligonale, cu dimensiunile de 2,10 x 1,10 m. Pe laturile vestice şi sudice au fost surprinse câte o intrare prevăzută cu prag cioplit din piatră (gresie) de formă trapezoidală. Intrarea de pe latura vestică dispunea de un portic, din care s-au păstrat doar fundaţiile şi un registru din pardoseală din piatră. Dimensiunile porticului în interior au fost de 3,50 x 2,00 m, iar deschiderea intrărilor:vestică 1/1,40 m şi sudică 1,10/1,60 m (s-a avut în vedere deschiderea minimă şi maximă a intrărilor).


La 4,30 m de peretele vestic al bisericii gotice târzii, s-au descoperit fundaţiile masive ale turnului clopotniţei pentru faza avută în vedere, care, în proporţie de 80 %, era în afara zidului de incintă. Prin săparea gropii pentru stingerea varului, în anul 1993, o mare parte a fundaţiei acestuia a fost distrusă şi excavată în totalitate. În perimetrul absidelor romanice şi gotice au fost descoperite numeroase morminte de înhumaţie, marea majoritate fiind răvăşite, probabil, cu ocazia lucrărilor de construcţie a bisericii, cele nederanjate având o orientare E-V. Mormintele deranjate, cât şi cele asupra cărora nu s-a intervenit, nu conţineau inventar.


În cadrul bisericii din faza goticului târziu, în apropierea zonei arcului de triumf şi în apropierea peretelui vestic, au fost descoperite două monede aparţinând, una din ele, lui Iancu de Hunedoara, iar cealaltă, lui Matei Corvinul, care încadrează această fază de construcţie la sfârşitul secolului XV, începutul secolului XVI. Pentru încadrarea în timp a fazei romanice a bisericii de la Vârghiş, de un real ajutor este tezaurul monetar de sec. XIII, descoperit în zona arcului de triumf, aparţinând lui Rudolf de Habsburg.

Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu