.
Sânnicolau Mare | Judeţ: Timiş | Punct: Selişte | Anul: 2003
Anul:
2003
Epoca:
Epoca bronzului;Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca post-romană;
Epoca bizantină;
Epoca medievală mijlocie
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Timiş
Localitate:
Sânnicolau Mare
Comuna:
or. Sânnicolau Mare
Punct:
Selişte
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bejan Adrian Universitatea de Vest, Timişoara
Grec Marius Universitatea Arad
Măruia Liviu Universitatea de Vest, Timişoara
Cod RAN:
Raport:

Situl arheologic Sânnicolau Mare- Selişte se află la 500 m de ieşirea din oraşul Sânnicolau, pe şoseaua spre municipiul Arad, pe latura nordică a şoselei. Terenul este proprietatea primăriei din Sânnicolau Mare care îl închiriază localnicilor sub formă de parcele.
Cercetări arheologice sistematice începând din anul 1995. S-a stabilit stratigrafia sitului, succesiunea nivelelor de locuire şi zonele cu ponde...re maximă pentru fiecare nivel. Din anul 2000 s-a iniţiat o a doua etapă de cercetare pentru a se determina raportul dintre complexele de locuire. S-au descoperit până în prezent, în cele 24 de secţiuni practicate (cu casetele adiacente), următoarele complexe de locuire:
- epoca bronzului: un segment al şanţului de apărare şi două morminte de incineraţie în urnă.
- epoca postromană (sec. III/V - VI)- patru locuinţe, cinci gropi de provizii, cinci vetre de cuptor, două morminte de inhumaţie, segmente de şanţuri care, probabil, despărţeau complexele de locuire. În campaniile anului 2002-2003, pe o lungime de 15 m în secţiune, s-a degajat un şanţ care, probabil, înconjura un complex de locuire. S-au surprins două laturi şi unghiul rotunjit dintre ele;
- sec. VIII - IX- o locuinţă;
- sec. XI - XII- nouăsprezece locuinţe, două cuptoare, o vatră exterioară locuinţelor, şaisprezece gropi de provizii, şapte gropi menajere;
- feudalismul dezvoltat - treisprezece locuinţe, cincisprezece gropi de provizii, o groapă menajeră, o vatră exterioară locuinţei.
PNCA 6 (epocă postromană, sfârşitul mileniului I p. Chr., feudalism timpuriu, feudalism târziu).
Caracter de şantier şcoală pentru practica de specialitate a studenţilor din anul I, secţiile istorie, istorie - o limbă străină şi istorie - teologie.
- studiul organizării habitatului în aşezările primului mileniu p. Chr. şi în feudalism, precum şi stabilirea stratigrafiei sitului şi a relaţiei dintre complexele de locuire.
Pe parcursul acestei campanii de investigaţii s-au trasat trei secţiuni (S 1 – S 3/ 2003, respectiv S 22 – S 24), având lungimi de 30 x 1,50 m. La acestea, acolo unde desfăşurarea săpăturilor a impus-o, se adaugă trei casete adiacente (C 1 – C 3/2003). Un obiectiv important al campaniei din 2003 a fost urmărirea complexelor postromane apărute în 2002. S-au depistat în continuare cele două laturi ale şanţului. Latura orientată cu aproximaţie N - S (puţin curbată spre N) continuă în capătul nordic al secţiunii S 1/2003 (S 22). Înspre V, solul viu se ridică foarte sus, la aproximativ 1 m de suprafaţă, complexele feudale eliminând aproape în totalitate elementele de cultură mai vechi. În aceste condiţii, latura care traversează secţiunea de la V spre E se surprinde, cu dificultate, 0,05-0,06 m adâncime în solul viu, pe o distanţă de aproximativ 3–3,30 m, între groapa de provizii feudal timpurie şi G 1/2003 (groapă mare feudală) (Gp. 10f). Orientarea şanţului este puţin oblică faţă de axa V - E, orientată în general NV - SE.

Intenţia noastră a fost să depistăm complexele postromane din interiorul celor două laturi ale şanţului. Încă din 2002 s-a surprins la V de secţiunea S 2/2002 marginea unei vetre (C. 4pr). În urma degajării a rezultat o vatră de mici dimensiuni, cu axele de 0,80 x 1,10 m. Stratul de arsură este relativ subţire, dovedind o folosire nu prea îndelungată a sa.

La 1 m S de această vatră, într-o groapă circulară, s-a degajat partea inferioară a unui cuptor circular (C 5pr). Pereţii cuptorului nu închid complet diametrul vetrei, spre S rămânând o deschidere de aproximativ 0,30–0,40 m (gura cuptorului?). Diametrul vetrei este de aproximativ 1,20 m (puţin oval). Din zona ambelor vetre au rezultat câteva fragmente ceramice cenuşii, lucrate la roată. În exteriorul gropii circulare, spre SE, s-a degajat o groapă de stâlp cu diametrul de 0,40 m şi coborând până la adâncimea de 1,45 m (-0,45 m sub nivelul de călcare postroman).

Locuirile ulterioare, îndeosebi cele feudale, au distrus majoritatea urmelor postromane care au mai putut exista în zonă. Surprinzător, la V de cuptorul menţionat, în cadrul secţiunii S 2/2003, a apărut un mormânt de epoca bronzului distrus, din care s-a păstrat doar partea inferioară şi din care s-au recuperat parţial urna (de dimensiuni relativ mici) şi fragmente dintr-un alt vas din mormânt. S-au păstrat relativ bine resturile osteologice ale cremaţiei, depuse în urnă, dar amestecate cu pământul din surpare.

Materialul arheologic rezultat din săpătură este reprezentat, în majoritatea covârşitoare a sa, îndeosebi din ceramică, extrem de fragmentară, fără posibilităţi reale de reconstituire. Ceramica este tipică şi specifică orizontului cronologic căreia îi aparţine, în totalitate fiind de uz curent şi de provenienţă locală, fără a conţine vreun element mai deosebit. Un caz deosebit îl reprezintă cele două vase aparţinătoare mormântului de epoca bronzului care, chiar dacă apăsarea pământului le-a distrus, se pot reîntregi, fiind păstrate toate fragmentele componente. În această campanie au apărut şi unele fragmente de obiecte din fier, extrem de corodate şi greu identificabile, dintre care menţionăm unele piese de harnaşament (psalii, pinteni rotunzi) şi obiecte de uz curent (cuţite de bucătărie). Materialul osteologic se înscrie în nota specifică a sitului, fiind reprezentat îndeosebi de oase de animale mari (probabil bovine, cabaline şi, eventual, porcine). În campania acestui an au rezultat, în depunerile din jurul vetrelor feudal timpurii, numeroase cochilii spiralice de melc, cât şi oase şi solzi de peşte, elemente care fac indiciile preferinţelor culinare ale localnicilor feudali. Întreg materialul arheologic descoperit se află depozitat în depozitul de arheologie al Catedrei de Istorie, la UV Timişoara, sala 311.

Cercetare clasică, efectuată prin executarea de secţiuni şi casete adiacente, care surprind stratigrafia şi complexele arheologice pe verticală şi orizontală. Materialul arheologic rezultat este transportat în depozitul de arheologie al UV Timişoara pentru investigaţie arheologică şi antropologică (scheletele din cele două morminte apărute până în prezent). Terenul este redat agriculturii după fiecare campanie anuală. Nu au apărut, până în prezent, vestigii care să impună protejarea lor pe loc. Punerea în valoare a obiectivului se va face prin publicarea monografiei arheologice şi prin studiile ştiinţifice care vor fi întocmite.

Următoarele campanii de cercetare pe platoul Selişte de la Sânnicolau Mare vizează stabilirea relaţiilor dintre complexele de locuire contemporane prin deschiderea unor casete în care se urmăreşte stratigrafia orizontală pentru a se putea deduce raportul care a existat între elementele de habitat aparţinând aceluiaşi nivel cronologic. De asemenea se vizează lămurirea succesiunii etapelor de locuire din preistorie (epoca bronzului) şi până în feudalismul târziu (sec. XVII - XVIII), prin departajarea clară a nivelelor de cultură specifice. Totuşi considerăm că cercetarea respectivului sit se poate apropia de final, rezultatele campaniilor de până acum urmând să facă subiectul unei monografii.

Până la ora actuală nu au apărut elemente de habitat care să impună restaurarea şi conservarea lor pe loc. După fiecare campanie arheologică terenul este evacuat de urmele excavaţiilor şi redat agriculturii.

English Abstract:

During the nine years of archaeological research conducted in the Selişte site at Sânnicolau Mare we uncovered the following dwelling complexes: 1. A mediaeval settlement (17th - 18th centuries), represented by: 13 dwellings, 15 food storage pits, a waste pit, and an exterior fire plane. 2. An early mediaeval settlement, represented by: 19 dwellings, 16 food storage pits, seven pits, two kilns and an exterior fire plane. 3. A dwelling dating to the end of the 1st Millennium A.D. (8th - 9th centuries). 4. Four dwellings, five food storage pits, five kilns, two tombs and three segments of the trench, which probably separated the dwellings, dating to the Post-Roman period. 5. A defense trench and two damaged cremation tombs (only the bottom of one of them was preserved) from the Bronze Age.

Sursa:
Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO