Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Siliştea | Comuna: Români | Judeţ: Neamţ | Punct: Pe Cetăţuie | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Epoca bronzului
Perioade
Epoca bronzului
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Neamţ
Localitate   Siliştea
Comuna   Români
Punct
Pe Cetăţuie
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bilavschi George Aurelian
Bolohan Neculai
Cod RAN    124108.01
Raport Fonduri: Enzymes et Derivates Roumanie SA Costişa (sponsor principal), Tele’M Invest SA Piatra-Neamţ, SC Unic SA Piatra-Neamţ, S.C. TCE 3 Brazi Piatra-Neamţ.
Partener: Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ
În vara anului 2003 , în perioada 8 iulie - 4 august, a fost continuată cercetarea aşezării de epoca bronzului de la Siliştea, com. Români, jud. Neamţ, din punctul Pe Cetăţuie.

Obiectivele campaniei din 2003 au avut un dublu caracter. În primul rând, se urmăresc aspecte generale, precum încadrarea culturală a monumentului, determinarea caracterului aşezării şi a etapelor acesteia, delimitarea suprafeţei locuite şi stabilirea rolului avut în cadrul culturii Costişa, precum şi a raporturilor cu civilizaţiile învecinate şi contemporane. În mod particular, anul acesta am dorit să surprindem conturul structurii sau structurilor de locuire, documentate prin aglomerări de artefacte, să urmărim traseul "pietrarului" (denumire convenţională dată aglomerării de gresii din caseta ?) şi să evidenţiem urmele locuirii în spaţiul împădurit, acolo unde este posibil.

În acest sens s-a prelungit secţiunea S I spre NNV cu încă 3 carouri şi jumătate (7 x 2 m), s-au deschis 2 casete de control în pădure la 16 m E de S I (CTRL 4: 4 x 2 m şi CTRL 5: 2 x 2 m) şi s-au mai săpat încă trei casete (4 x 4 m), una dintre acestea în prelungirea casetei ? 2002, fără a se păstra martorul stratigrafic. Dispunerea secţiunilor de control se adaptează totodată şi situaţiei arheologice care, în cazul de faţă, impune deschiderea unei suprafeţe cât mai mari pentru lămurirea configuraţiei structurilor de locuire din vecinătatea valului de apărare. Până în prezent, informaţiile privind spaţiul locuit al aşezării provin de pe o suprafaţă săpată compact, de cca. 160 m2.

Observaţiile stratigrafice de etapă se înfăţişeaza după cum urmează. Sub stratul vegetal de cca. 0,20 m apar artefactele, care formează o depunere arheologică de cca. 0,40 m, urmată de un nivel de culoare gălbuie situat pe stratul de gresii naturale, care reprezintă stratul steril din punct de vedere arheologic. Unele observaţii de teren ne îndreptăţesc să credem că a fost întrebuinţată şi gresia situată pe platou, nu doar cea rezultată în urma excavării şanţului de apărare, de unde se presupune că ar proveni cantitatea descoperită până în prezent.

Stratul arheologic, care are culoare cafenie, conţine gresii de culoare alb-gălbuie şi roşie (arsă), fragmente ceramice, fragmente osteologice, pietre şi obiecte din piatră, obiecte din metal şi os.

Configuraţia, mărimea şi numărul însemnat de gresii, aflate în stare naturală, arse superficial sau puternic, constituie principalele indicii pentru intuirea structurilor de locuire. Astfel, în caseta C, gresiile de mari dimensiuni descriu o posibila structură de locuire rectangulară. În sprijinul acestei idei vin şi observaţiile făcute asupra unora dintre gresii, care păstrează urmele scobiturilor practicate în vederea susţinerii unei podine de lemn (apreciere ipotetică). În aceeaşi casetă a apărut un "complex de cult" situat sub o lespede de gresie albă şi care este constituit din resturile osteologice ale unei ofrande de carne însoţite de câteva fragmente ceramice.

Suprafeţele ? 2002 şi ? 2003 dezvăluie baza unei construcţii de gresii albe şi roşii organizate într-un şir cu lăţimea variind între 0,70 m şi 2 m şi L de cca. 7 m. Locuinţa căreia îi aparţine aglomerarea de gresii poate fi pusă în legătură cu cel puţin două dintre complexele de cult descoperite până acum. Complexul de cult descoperit anul acesta, aflat în jumătatea nordică a caseta ? 2003, este reprezentat de o ofrandă de carne, însoţită de pigmenţi de culoare cărămizie. Toate acestea au fost, probabil, plasate într-o groapă, al cărei contur nu a putut fi sesizat, iar apoi acoperite cu o gresie de mari dimensiuni (aprox. 30 x 50 cm). Acest complex de cult reprezintă expresia unor ritualuri de fundare.

O alta locuinţă a fost parţial sesizată în zona carourilor 15-17 ale secţiunii S I şi în caseta B. Conturul nu a fost surprins nici în plan, nici în profil (cu excepţia unei mici porţiuni la baza profilului vestic din S I). De data aceasta este vorba despre o locuinţă adâncită, care apare la cca. -0,55 m faţă de suprafaţa actuală de călcare, acolo unde stratul galben cunoaşte intruziuni dinspre cel cafeniu. La 0,02–0,03 m deasupra stratului natural de gresii este dispus un rând de gresii arse superficial, care aparţin podelei locuinţei. De asemenea, au fost identificate mai multe gropi de par, precum şi pigmenţi de chirpic şi arsură.

Materialul arheologic este deosebit de bogat, fiind reprezentat anul acesta de fragmente ceramice, vase întregibile şi un vas miniatural, aproape întreg, toate acestea aparţinând culturilor Costişa şi Monteoru.

Cu uşurinţă se poate observa că ceramica grosieră are o pondere însemnată, reprezentând cca. o treime din întregul material. Aceasta, de multe ori, este sfărâmicioasă şi exfoliată. Aici integrăm tipul ceramic al vasului de provizii, bitronconic şi cu buza uşor răsfrântă, fără decor, sau cel de dimensiuni mai mici, cu pereţii drepţi şi purtând, de regulă, sub buză, un brâu întrerupt şi alveolat.

Repertoriul ceramic este completat de tipuri ceramice corespunzând clasificării stabilite de Alexandru Vulpe pentru staţiunea de la Costişa. Se întâlnesc tipuri ceramice precum amfore (corp bitronconic, gât îngust şi înalt, două torţi în bandă) şi ceşti (bitronconice, gura dreaptă sau uşor arcuită, doua torţi usor înălţate faţă de buza vasului). Aceste două tipuri se individualizează prin realizarea şi dispunerea decorului în zona mediană a vasului. Acesta constă din registre decorative, dispuse simetric jur-împrejurul recipientelor, fiind format, în cea mai mare parte, din triunghiuri fin incizate, dispuse cu vârful în jos. Câmpul acestora este umplut cu incizii paralele, dispuse oblic. Partea superioară a acestui registru este delimitată de unul până la trei şiruri de incizii dispuse orizontal în zona care marchează trecerea de la umărul la gâtul vasului. Acest tip de decor este completat în unele cazuri, de aplicaţii plastice (grupuri de brâie întrerupte, butoni), dispuse, de asemenea, simetric în partea inferioară a registrului menţionat anterior.

Repertoriul ceramic este completat de castroane tronconice cu deschidere largă, ceşti de dimensiuni mari, vase miniaturale, precum cel descoperit în B, anul acesta.

Ornamentarea ceramicii prezintă o serie de motive şi combinaţii de elemente decorative inedite. Apariţia lor la Siliştea, în condiţiile în care materialele descoperite în situri Costişa sunt publicate parţial, nu pare a fi totuşi o situaţie excepţională. Câteva exemple în acest sens:

- decorul de tip "brăduţ" încadrat de linii incizate;

- fragmente de brâu alveolat cu decor Bessenstrich;

- decor tip Kammkeramik în combinaţie cu fragmente de brâu alveolat;

- butoni cilindrici;- casete decorative realizate prin linii incizate formând decor rectangular, au mai fost descoperite şi în alte situri arheologice (Costişa, Poduri).

Formele ceramice de tip Costişa aparţin, de regulă, categoriei semifine. De aceeaşi factură şi chiar mai îngrijit lucrate, sunt fragmentele ceramice monteorene, din fazele I C3 şi I C2, care nu prezintă noutăţi tipologice şi decorative, în contextul materialelor descoperite în anii anteriori.

Obiectele din os au fost găsite anul acesta într-un număr mai mare şi în mod particular concentrate cu precădere în zona structurii de locuire din S I şi caseta B şi sunt reprezentate de împungătoare de diferite mărimi (de la 3 la 20 cm) şi de unelte pentru realizarea decorului ceramicii. Artefactele din piatră sunt reprezentate de numeroase aşchii de silex, fragmente de lame, cute, un vârf de săgeată, frecătoare şi fragmente de râşniţă. Materialul arheologic este completat de obiectele de podoabă din metal reprezentate printr-un Noppenringe cu diametrul de 3,2 cm şi o verigă provenind de la partea inferioară a unui alt Noppenringe, cu diametrul de 2 cm. Până în prezent, numărul podoabelor de acest fel se ridică la patru. Acestea, deşi au fost găsite risipite pe suprafaţa cercetată, la distanţe de cca. 1-1,5 m între ele, se grupează două câte două, având diametrul de 4,5 şi, respectiv, 3,2 cm; de asemenea, îndoiturile şi răsucirile practicate sunt realizate "în oglindă".

Inventarul obiectelor de metal a mai fost completat anul acesta şi de o brăţară (diametrul de 5 cm) realizată dintr-o bară circulară în secţiune, cu diametrul de 4 mm şi capetele petrecute. Contextul în care aceasta apare este deosebit de bogat, caroul C oferind un număr însemnat de artefacte, în general, pe întreaga sa suprafaţă. Cercetarea se află în curs.

În urma observaţiilor făcute pe marginea descoperirilor din secţiunile de control efectuate în zona împădurită, putem afirma că centrul aşezării se află în spaţiul cercetat până acum. În altă ordine de idei, analiza materialului arheologic, mai ales a celui ceramic, ne îndreptăţeşte să susţinem ideea coabitării comunităţilor Costişa şi Monteoru.
Rezumat
English Abstract This year the archaeological excavations at Siliştea - Pe Cetăţuie had some new objectives, such as: observing the occupation levels, following the trail of the stone cluster that was identified last year and searching for artifacts in the wooded area. We could not find many differences regarding the stratigraphy. Under the humus appear the artifacts that form a 40 cm deep level, followed by a yellowish layer without artifacts. We identified three occupation levels and two new religious complexes represented by animal bones laid under big stone slabs. The pottery represents the main evidence. It belongs to the Costişa and Monteoru communities and certifies they lived in the same period of time. We also found many bone and stone artifacts, as well as metal ornaments, including a bracelet and a Noppenringe.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu