Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Şimleu Silvaniei | Judeţ: Sălaj | Punct: Pământul lui Bacsadi | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie;
Hallstatt
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sălaj
Localitate   Şimleu Silvaniei
Comuna   Şimleu Silvaniei
Punct
Pământul lui Bacsadi
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bejinariu Ioan
Csók Zsolt
Cod RAN    139893.06
Raport Staţiunea arheologică de la Şimleu Silvaniei, punctul Pământul lui Bacsadi este amplasată în intravilanul oraşului, pe partea dreaptă a str. 22 Decembrie 1989, la SV de masivul Măgura Şimleului. În apropierea terasei, pe care au apărut vestigiile arheologice curge un afluent secundar (Valea Sărată) al râului Crasna. La cca. 2,5 km NE de acest punct se află staţiunea arheologică de pe Dealul Cetăţii, iar la cca. 1,5 km în aceeaşi direcţie este amplasată reşedinţa medievală a familiei Báthory. Până în vara anului 2003 mare parte a zonei cu vestigii arheologice din punctul Pământul lui Bacsadi era teren arabil. Actualmente a început să fie parcelat pentru construcţia unor locuinţe proprietate particulară. Situl a fost identificat de către H. Pop de la Muzeul din Zalău în 1995 cu ocazia unor periegheze.

Cercetarea arheologică efectuată pe parcursul a două săptămâni (18 – 29 august) în anul 2003 a avut drept scop cercetarea vestigiilor arheologice din zona unde urma să fie construită o casă. Au fost trasate două casete în perimetrul rezervat locuinţei. Între cele două casete a fost lăsat un martor de 0,5 m grosime. Au fost surprinse trei straturi de cultură. Cel inferior, negru lutos, cu o grosime cuprinsă între 0,10-0,30 m aparţine eneoliticului timpuriu (cultura Tiszapolgar). Locuirii eneolitice îi aparţin următoarele complexe: gropile G 2 şi G 8, respectiv locuinţa L 2. Ambele gropi au un inventar modest compus din ceramică fragmentară şi bucăţi de chirpici. Locuinţa a fost surprinsă parţial în colţul nord-vestic al casetei C 2. Este vorba despre o construcţie uşor adâncită (0,4 m), de formă rectangulară cu o vatră de foc lipită de peretele estic. Locuinţa suprapune groapa eneolitică G 8 şi este la rândul ei suprapusă parţial de groapa G 3, ce porneşte dintr-unul dintre straturile, ce aparţin locuirii din epoca bronzului. Groapa G 3 era lipsită de inventar arheologic.

Stratul următor aparţine perioadei mijlocii a epoci bronzului, respectiv culturii Wietenberg. Este un strat cenuşiu-deschis cu o grosime a depunerilor cuprinsă între 0,10-0,35 m. Săpătura a surprins un singur complex ce aparţine perioadei când zona a fost locuită de către purtătorii culturii Wietenberg. În colţul sud-vestic al casetei C 1, la adâncimea de 0,5 m a apărut o vatră de foc, iar pe vatră şi în jurul ei pe o suprafaţă de cca. 2 m2 au apărut fragmente ceramice întregibile (printre care o ceaşcă), chirpici şi pietre. Dintre ceramica recuperată din acest sector, se remarcă o ceaşcă cu un decor caracteristic culturii Otomani. Este greu de spus dacă avem de-a face cu o locuinţă ce aparţine locuirii Wietenberg sau doar cu o anexă gospodărească unde era amplasată şi o vatră. În jumătatea vestică a casetei C 2, la baza stratului de cultură Wietenberg a fost sesizat un nivel de amenajare gros de cca. 10 cm cu multă rocă sfărâmată. Materialele Wietenberg aparţin etapei Wietenberg III.

Stratul superior, cenuşiu-închis, sfărâmicios, aparţine grupului cultural Cehăluţ din bronzul târziu. Partea superioară a depunerilor până la o adâncime de cca. 0,20 m a fost distrusă de arături. Trei gropi (G 1, G 6 şi G 7) şi un cuptor cu bolta distrusă de arături, aparţin locuirii din bronzul târziu. Inventarul gropilor nu este prea bogat. Doar groapa G 1 conţinea un vas parţial întregibil, dar apar preponderent fragmente ceramice, chirpici şi lipitură de vatră. Impresia este că avem de-a face cu gropi menajere. O apariţie importantă este fără îndoială cuptorul surprins în caseta C 2, la adâncimea de 0,3 m. Pe unele porţiuni s-au păstrat chiar fragmente din bolta până la înălţimea de 8-10 cm. Diametrul cuptorului este de cca. 1 m. Cuptorul a fost amenajat peste o groapă ce porneşte de la baza nivelului Cehăluţ. Umplutura gropii nu a fost suficient tasată, ca atare vatra cuptorului s-a deteriorat. În apropierea cuptorului pe acelaşi nivel au apărut fragmente ceramice parţial întregibile. Este greu de spus dacă cuptorul a fost amplasat într-o locuinţă sau într-o anexă gospodărească (şopron), deoarece nu au fost surprinse urme de la amenajarea vreunei construcţii.
Situaţia stratigrafică surprinsă în punctul Pământul lui Bacsadi este similară celei sesizate în anul 1996 în zona castelului Báthory din Şimleul Silvaniei. Se confirmă din nou presupunerea mai veche referitoare la încetarea evoluţiei culturii Wietenberg, în zona de la V de Munţii Meseş, datorită pătrunderii dinspre V a purtătorilor grupului Cehăluţ.
Materialul arheologic descoperit în urma săpăturilor de salvare de la Şimleu Silvaniei Pământul lui Bacsadi este inventariat şi depozitat la MJIA Zalău.
Rezumat
English Abstract The archaeological site, called 'Pământul lui Bacsadi' has been known since 1995. During the summer of 2003 rescue excavations were conducted. So the stratigraphical levels were overlapped as follows: the lower level belongs to the Aeneolithic (Tiszapolgár cultural horizon); the middle level included material dating to the middle Bronze Age (Wietenberg cultural horizon); finally, the upper level belongs to the late Bronze Age cultural group. A building and a fireplace dating to the Aeneolithic were discovered. A fireplace and two pits date to the Bronze Age. The stratigraphical situation of this site confirms the stratigraphical realities met earlier in the centre of Şimleu Silvaniei, which proves that the end of the Wietenberg cultural horizon, by the upper Crasna River flow, ends upon the arrival of the Cehăluţ group carriers.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu