.
Zalău | Judeţ: Sălaj | Punct: Dealul Lupului (Farkas Domb) | Anul: 2003
Anul:
2003
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Epoca bronzului;Hallstatt;Latene;Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);Neprecizată
Perioade:
Epocă neprecizată;
Neolitic;
Epoca romană;
Epoca migraţiilor;
Epoca medievală mijlocie;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
La Tène
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Necropolă
Localizare pe hartă:
Județ:
Sălaj
Localitate:
Zalău
Comuna:
mun. Zalău
Punct:
Dealul Lupului (Farkas Domb)
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Andraş Mirel Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Băcueţ-Crişan Dan Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Matei Alexandru Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Pop Horea Dionisiu Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Cod RAN:
Raport:

Cunoscut în literatura istorică de specialitate datorită descoperirii, în mici sondaje arheologice, a unor urme de locuire neolitică şi hallstattiană, punctul Dealul Lupului este amplasat pe un platou mărginit la E de Valea Miţii, care se varsă în Valea Zalăului, amplasată la N de dealul amintit, curgând paralel cu acesta spre V. Dealul are o altitudine maximă de cca. 300 m, şi o diferenţă de nivel faţă de vale... de maxim 100 m. Ceramica descoperită în periegheze ulterioare sondajelor sugera o locuire a platoului şi în epoca dacică, dar şi în cea romană.

Debutul unei ample lucrări de investiţii datorată firmei Michelin Romania, pe un spaţiu considerabil în aria sitului arheologic (6,3 ha), a impus deschiderea unui şantier arheologic de salvare în punctul amintit, însoţit de operaţiuni de supraveghere arheologică în zonele fără potenţial arheologic.

Pentru urmărirea scopului propus, descărcarea de sarcină arheologică a zonei destinată investiţiei, au fost trasate 5 secţiuni (S 1: 36 x 2,5 m; S 2: 48 x 2,5 m; S 3: 80 x 1,5 m; S 4: 40 x 1,5 m; S 5: 36 x1,5 m), 19 casete (Casetele A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O şi 1, 2, 3, 4) şi alte suprafeţe pentru cercetarea unor complexe însumând o suprafaţă de peste 2200 m2 investigaţi sistematic. Celelalte suprafeţe au fost supravegheate îndeaproape de specialiştii MJIA Zalău pentru evitarea întârzierilor executării investiţiei, cât şi pentru verificarea sectoarelor cu potenţial arheologic.

În campania anului 2003 (septembrie - decembrie) în suprafaţa investigată au fost descoperite 62 complexe arheologice din epoci diferite după cum urmează: epoca pietrei-neolitic: 5 complexe; epoca bronzului: 7 complexe; prima epocă a fierului - Hallstatt: 1 complex; epoca dacică Laténe: 16 complexe; epoca romană şi barbari: 20 complexe; ev mediu timpuriu: 12 complexe; nedatabile: 1 complex.

Din punctul de vedere al tipurilor de complex şi caracterul acestora poate fi identificat un spectru larg şi spectaculos. Au fost descoperite astfel următoarele tipuri de complexe: 27 locuinţe, 11 gropi de provizii şi menajere, 5 gropi de stâlp, 8 cuptoare, 3 latrine romane, 6 morminte barbare, 2 fortificaţii romane (castre de pământ).

Complexele arheologice:

C 1 Locuinţă dacică, sec. III - II a. Chr., surprinsă pe jumătate în sectorul vestiv, latura vestică, diametrul 3 m, inventar umplutură sol negru cu multă ceramica lucrată cu mâna şi la roată. Complexul prezintă un stâlp lateral cu diametrul de 0,3 m adâncit cu 0,2 m sub nivelul de călcare din interior.

C 2 Locuinţă dacică patrulateră, sec. III - II a Chr, surprinsă pe jumătate în diagonală în sectorul vestic, latura vestică. Dimensiuni probabile 3 x 3 m. Adâncită 0,1 - 0,2 m. dotată cu stâlp central cu diametrul de 0,2 m, adâncit 0,2 m sub nivelul din interiorul complexului. Inventar sol negru cu materiale ceramice dacice lucrate cu mâna şi la roată.

C 3 Locuinţă dacică, sec. III - II a. Chr., surprinsă În sectorul vestic latura sudică. Formă probabil circulară, diametru păstrat 2,5 m. Suprafaţa păstrată 2 m2. Adâncită 0,15 m. Inventar ceramică puţină într-un sol cenuşiu.

C 4 Groapă neolitică, cu diametrul de 0,6 m şi adâncime 0,2 m. Inventar vas spart pe loc precar conservat.

C 5 Locuinţă dacică, sec. III - II a. Chr., surprinsă şi în S 1 puţin, în sector vestic, latura vestică. Probabil patrulateră cu o latură de 3,5 m. Adâncită 0,25 - 0,3 m. Inventar ceramic sărac.

C 6 Latrina romană, sec. II p. Chr., surprinsă în sectorul estic, latura sudică. Formă circulară, diametrul şi adâncimea de 2 m. Inventar lemn din pereţi, lut şi nisip cenuşiu, ceramică de epocă romană puţină şi un craniu de vită.

C 7 Mormânt barbar de incineraţie (M 1, sec. II a. Chr.) depus într-o urnă conservată precar aşezată într-o groapă cu diametrul de 0,6 m şi adâncimea de 0,4 m (în S 2, m 13). În oală resturile cremaţiei (oase, cenuşă), pe lângă oală foarfecă şi o lance din fier toate îndoite ritual într-un sol cenuşiu. Probabil din acest complex provine şi un pandantiv din fier descoperit în apropiere.

C 8 Groapă nedatabilă, identificată în sector vestic în centru. Adâncime 0,8 m, diametru 1,5 m. Inventar sol negru cu maroniu tasat.

C 9 Locuinţă dacică, sec. III - II a. Chr. descoperită în S 2, m. 6 - 9,5, de formă probabil circulară cu diametrul de 3,5 m. Adâncită 0,4 m, Inventar mult chirpici de la incendierea complexului şi ceramică puţină.

C 10 Locuinţă dacică, sec. III - II a. Chr., surprinsă În sector vestic central, de formă aprox. patrulateră cu laturile de 2,4 x 2,5 m, adâncită 0,15 - 0,20 m, inventar ceramic sărac. Într-un colţ a fost surprins un stâlp.

C 11 Complex de locuire dacic, sec. III - II a. Chr., material ceramic recuperat din pământul excavat din apropierea complexului C 7.

C 12 Locuinţă slavă timpurie, sec. VI p. Chr., descoperită în caseta C 2. Surprinsă doar pe sfert. Probabil de formă patrulateră. Identificată doar o latură lungă de 3 m. În colţul sud-vestic un cuptor patrulater (C 41) din gresie (0,8 x 0,8 m). Surprinse şi grinzi din lemn carbonizate datorită incendiului care a dezafectat complexul. În inventar ceramică puţină şi o jumătate de meta de moară manuală rotativă, dar şi pâinişoare din lut în zona cuptorului.

C 13 Locuinţă barbară, sec.II - III, identificată în caseta C 2, la sud de C 12, surprinsă parţial, probabil poligonală, adâncită 0,4 - 0,5 m. În inventar: ceramică grosieră la roată şi cu mâna, dar şi ceramică fină cenuşie. Ornamentica benzi de linii drepte sau curbe lustruite.

C 14 Cuptor cu rest de groapă de deservire, epocă dacică, sec. III - II a. Chr., descoperit în caseta C 2, la V de C 12, diametrul 1,2 m. Au fost descoperite 8 gropi mici de stâlpi provenind de la acoperişul care proteja complexul. În umplutură ceramică la roată cenuşie şi fragmente din bolta prăbuşită a cuptorului. Vatra groasă de 0,03 m a fost surprinsă amenajată pe strat de pietre de râu mijlocii. Peretele cuptorului surprins pe 0,2 m înălţime. În gura cuptorului lemn ars şi cenuşă.

C 15 Locuinţă medieval timpurie, sec. VIII - IX, descoperită parţial în Caseta C 3, dimensiuni nedeterminabile, formă probabil patrulateră, adâncită 0,5 m. Inventar ceramică puţină, chirpici într-un sol cenuşiu cu maroniu.

C 16 Locuinţă bronz târziu al cărei inventar parţial a fost recuperat din pământul excavat de investitor constând în ceramică, un fragment de greutate din lut şi bucăţi mari de lipitură de perete arsă.

C 17 Mormânt barbar de incineraţie în urnă (M 2, sec. II) descoperit în pământul excavat de investitor. A fost recuperat doar fundul urnei cu oase calcinate. Vasul a fost ornamentat cu alveole digitale. Unele indicii ne îndreptăţesc să crede m că locul depunerii a fost undeva aproape de C 7.

C 18 Locuinţă dacică, sec. III - II a. Chr., surprinsă în "Anexă" pe 2,7 m lungime, adâncită 0,5 m, nedeterminabilă în plan, inventar ceramică cu mâna şi la roată într-un sol cenuşos pigmentat.

C 19 Latrina romană, sec. II p. Chr., foarte aproape de C 6, prezentând aceleaşi caracteristici.

C 20 Locuinţă barbară, sec II - III p. Chr.., surprinsă în caseta C 3, suprapunând direct şanţul castrului roman (C 38), pe care îl căpăcuieşte cu un strat de pietriş gros de 0,05 - 0,2 m, aflat la baza amenajării complexului. Forma aproximativ poligonală din care a fost surprins un colţ (?). Locuinţa e adâncită 0,5 m având ca inventar ceramică puţină şi chirpici într-un sol maroniu.

C 21 Locuinţă barbară, sec. II - III p. Chr., descoperită parţial în caseta C 3, suprapunând şanţul roman colmatat. Surprinsă parţial în plan, incendiată prezentând un strat de lemn ars pe fund. Inventar sol cenuşiu şi ceramică puţină cenuşie la roată.

C 22 Latrina romană, sec. II p. Chr., identificată în caseta C 3. Diametrul 1,5 m, adâncime 1,6 m. În umplutură straturi de mâl, cu lemn, argilă şi nisip cenuşiu în jumătatea inferioară. Inventar: oase, chirpici, lemn.

C 23 Locuinţă-bordei barbară, sec.II-III p. Chr., identificată în caseta C 4. Locuinţa se adânceşte 1,2 m în steril prezentând şi o treaptă interioară. Diametre 3 x 2 m. Inventar ceramică puţină la roată şi cu mâna. Sol negru cu argilă maronie.

C 24 Mormânt barbar de incineraţie în urnă, (M 3, sec. II p. Chr.), depusă în groapă cu diametrul de 0,4 m şi adâncimea de 0,3 m identificată la m 29 în S 2. Inventar: oase calcinate în urnă şi pe fundul gropii alături de lemn ars şi cenuşă şi o piesă corodată din fier la gura păstrată a vasului şi o fibulă din fier. Urna a avut probabil capac o strachină din care s-au mai păstrat fragmente.

C 25 Mormânt barbar de incineraţie în groapă, (M 4, sec. II p. Chr.), cu diametrul de 0,6 m şi adâncimea de 0,2 m identificată la m. 8 în S 1. Inventar: umbo de scut cu spinul rupt, trei lănci din fier, un vârf de săgeată din fier, un pandantiv din fier, mâner de scut, oase calcinate la N de piese, fragmente de strachină-capac.

C 26 Mormânt barbar de incineraţie în groapă, (M 5, sec. II p Chr), cu diametrul de 0,8 m şi adâncimea de 0,2 m identificată la m. 7 în S 2 (-0,12 - 0,37). Inventar: puţine oase arse, o lorrica squamata din fier trecută prin foc. Taie C 9 în latura sudică.

C 27 Mormânt barbar de incineraţie în groapă cu oasele arse depuse într-o strachină cu picior, (M 6, sec. II p. Chr.), cu diametrul de 0,5 - 0,6 m şi adâncimea de 0,5 m identificată la m 3 în S 4. Inventar: 2 boluri cu umphalos, 2 străchini toate patru arse pe rugul funerar, dar foarte probabil depuse doar uscate, deci modelate special pentru această ocazie, oase incinerate, două vârfuri de lănci, unbo de scut, spadă îndoită din fier, cataramă din fier, pandantiv bronz, foarfecă din fier, un vârf de săgeată din bronz şi unul din fier, alte piese nedeterminabile din fier.

C 28 Cuptor dacic, sec. III - II a. Chr., surprins pe jumătate la m. 26, 5 - 28 în profilul sudic din S 3. Diametrul 1 m, crusta bine arsă groasă de 0,03 - 0,05 m.

C 29 Groapa de deservire a C 28 identificată la E de cuptor între m 28 - 29,3, cu diametrul de 1,3 m. Adâncime 0,2 m, umplutură sol negru cu lemn ars şi cenuşă.

C 30 Locuinţă dacică, sec. III - II a. Chr., identificată în C 1şi S 3, patrulateră cu colţurile rotunjite (2,8 x 2,8 m), adâncită până la 0,2 m. Inventar ceramică puţină şi o greutate de lut.

C 31 locuinţă dacică, sec. III – II Chr, descoperită la V de C 14, investigată prin periegheze. Se adânceşte 0,3 - 0,4 m. Sol negru - pigmentat.

C 32 Locuinţă neolitică de suprafaţă cu stâlpi, patrulateră descoperită în caseta A. Inventar ceramică puţină neolitică.

C 33 Locuinţă bronz târziu circulară, în caseta A, cu diametrul de 2,5 m, adâncită 0,2 m. Inventar ceramică.

C 34 Locuinţă bronz târziu, circulară, în caseta A, cu diametrul de 3 x 4 m, adâncită 0,2 - 0,4 m. Inventar ceramică.

C 35 Locuinţă-bordei neolitică descoperită în caseta B, diametrul de 2,5 m, adâncit 0,9 m. În inventar un bogat material ceramic întregibil şi lipitură de perete arsă.

C 36 Groapă tronconică neolitică de provizii, în caseta B, taluz vestic, diametre 0,5 - 0,75 m, adâncime 0,5 m.

C 37 Groapă de provizii bronz târziu, descoperită în caseta C, diametrul de 1 m, adâncimea de 0,5 m. Inventar ceramică, lemn ars, cenuşă.

C 38 Castru roman din pământ cu dimensiunile, deocamdată, de 310 x 186 m, orientat SV - NE, s-a păstrat doar şanţul acestuia, pe tronsoane diferite, având formă de V, uneori cu icul ajustat la curăţiri repetate în epoca romană, adâncime păstrată 1 - 1,3 m. În casetele A şi B a fost investigat un segment din sectorul porţii decumana a castrului.

C 39 Locuinţă medieval timpurie, sec VIII - XIX p. Chr., descoperită şi cercetată parţial în S 5 la m. 34 - 36.

C 40 Locuinţă barbară, sec. II - III p. Chr., descoperită şi cercetată parţial în S 5 la m. 0 - 4.

C 41 Locuinţă dacică, sec III - II a. Chr., descoperită în S 2, între m. 40 - 42, la -0,2 - 0,4 m adâncime, fără a i se putea preciza planul. Inventar: ceramică dacică lucrată cu mâna şi la roată.

C 42 Castru roman din pământ cu lungimea laturilor cunoscute de 385 x 180 m, orientat V - E, cu tipul şanţului asemănător cu al castrului C 38, dar aparent anterior acestuia.

C 43 Cuptor medieval timpuriu (sec. VIII - IX, descoperit în Cas K, diametru 1,4 m, adâncit 0,25 m de la conturare, crusta arsă la 0,03 m în profunzime. Inventar: ceramică lucrată cu mâna.

C 44 Groapa ovală medievală timpurie de deservire a cuptorului C 43, descoperită în caseta I şi K, cu diametre de 1,6 x 2 m, adâncită de la conturare 0,35 m. Inventar: o piatră arsă, oase de animale, ceramică lucrată cu mâna (oale, tăviţe).

C 45 Vatră de cuptor de epocă romană (sec. II - III p Chr), descoperit în caseta J, cu diametrul de 0,7 - 0,8 m, grosime crustă 0,05 m.

C 46 Groapa de deservire a cuptorului C 45, descoperită în caseta J şi L, conturată la -0,8 m, adâncită 0,3 m, diametru 1,8 m. Inventar: oase de animale, pietre, ceramică lucrată cu mâna şi la roată, buză de vas roman cu firnis roşu.

C 47 Groapă de stâlp medieval timpuriu?, descoperită în caseta K, ţinând de un posibil şopron care proteja cuptorul C 43 şi groapa C 44, diametru 0,6 m, adâncime 0,25 m. Inventar: ceramică lucrată cu mâna şi oase de animale.

C 48 Groapă de stâlp medieval timpuriu?, descoperită în caseta K, ţinând de un posibil şopron care proteja cuptorul C 43 şi groapa C 44, diametru 0,5 m, adâncime 0,25 m. Inventar: ceramică lucrată cu mâna şi o piatră mare arsă. Taie groapa de stâlp C 47 şi conţinea mai multe pietre mici.

C 49 Groapă de stâlp medieval timpuriu?, descoperită în caseta I, ţinând de un posibil şopron care proteja cuptorul C 43 şi groapa C 44, diametru 0,35 m, adâncime 0,15 m. Inventar: piatră măruntă arsă.

C 50 Groapă de stâlp medieval timpuriu?, descoperită în caseta I, ţinând de un posibil şopron care proteja cuptorul C 43 şi groapa C 44, diametru 0,4 m, adâncime 0,15 m.

C 51 Groapă de stâlp medieval timpuriu?, descoperită în caseta I, ţinând de un posibil şopron care proteja cuptorul C 43 şi groapa C 44, diametru 0,7 m, adâncime 0,2 m.

C 52 Vatră de cuptor medieval timpuriu (sec. VIII - IX), descoperit în caseta O, la m. 3 - 4/8 - 7, grosime crustă 0,05 m pe un pat de pietre, diametru 0,75 m.

C 53 Groapa de deservire a cuptorului C 52, descoperită în caseta O, la m. 3 - 4/6, 5 - 7, la -0,7 m, diametru 1 x 1,25 m, adâncime 0,15 - 0,20 m. Inventar: ceramică lucrată cu mâna, lemn ars, cenuşă, arsură roşie, sol negru lutos.

C 54 Cuptor dacic, sec. III – II a. Chr., descoperit în caseta O, la m 4 - 5/4-5 , la -0,7 m, grosime crustă 0,02 m, diametru 0,75 m. Inventar: ceramică lucrată cu mâna atipică puţină.

C 55 Groapă de deservire a cuptorului C 54, descoperită în caseta O, la m 5 - 6/5-6, la - 0,7 m, adâncime 0,03 m, diametru 0,75 m. Inventar: ceramică măruntă lucrată cu mâna, arsură roşie, cenuşă.

C 56 Locuinţă circulară bronz târziu descoperită în caseta O, la m 6 - 8/3 - 5, la -0,7 m, adâncime 0,1 m, diametru 2 m. Inventar: ceramică lucrată cu mâna, chirpici, frecător din piatră.

C 57 Locuinţă germanică circulară de epocă romană, descoperită în caseta O, la m. 12 - 14/0 - 2, la -0,7 m, adâncime 0,1 m, diametre 2 x 1,5 m. Inventar: ceramică lucrată cu mâna, chirpici şi lemn ars.

C 58 Vatră de cuptor, bronz târziu, descoperită în caseta O, la m. 12 - 13/7,5 - 8,5, la -0,7 m adâncime, diametru 1 m. Inventar: ceramică lucrată cu mâna atipică.

C 59 Groapă de deservire a cuptorului C 58, descoperită în caseta O, la m 11 - 12/10 - 11, la -0,7m, adâncime 0,3 m, diametru 1 m. Inventar: vas lucrat cu mâna întregibil, oase de animale, lemn ars, cenuşă, sol negru.

C 60 Locuinţă germanică de suprafaţă cu structură de rezistenţă din stâlpi, suprapunând şanţul castrului roman C 42, descoperită în caseta O, la m 6,5 - 10/13,5-17, la -0,7m, adâncime la cei 4 stâlpi 0,15 m. Inventar: ceramică germanică lucrată cu mâna cenuşie închisă puţină.

C 61 Groapă hallstattiană tronconică descoperită în profilul sudic al accesului în şantier, la -0,2 m, adâncime 0,8 m, diametre la gură 0,9 m, la bază 1,3 m. Inventar: ceramică lucrată cu mâna de tip Gava în sol negru pigmentat.

C 62 Bordei neolitic, descoperit în profilul sudic al accesului în şantier, la -0,2 m, adâncime 0,9 m, diametru 3 m. Inventar: ceramică neolitică, arsură şi chirpici din elevaţia pereţilor incendiaţi în sol negru pigmentat.

Cercetarea din anul 2003 a dus la descoperirea unui părţi dintr-o aşezare dacică databilă în sec. III - II a. Chr, primul caz de acest gen din judeţul Sălaj. O descoperire şi mai spectaculoasă o reprezintă cele două castre romane de marş sau de campanie militară (ulterioare cuceririi Daciei preromane?), la o distanţă apreciabilă (10 km) în faţa limesului de pe culmea Munţilor Meseş. Nu mai puţin importante sunt cele 7, deocamdată, morminte germanice de luptători de incineraţie, care constituie doar o parte dintr-o necropolă, credem mare, care ţine de un prim val de vandali aşezaţi în apropierea Daciei romane în sec. II p.Chr.

Este importantă şi aşezarea de epocă romană identificată peste vechile castre romane, databilă ceva mai târziu decât necropola.

Având în vedere extinderea investiţiei firmei Michelin-România, într-un viitor apropiat, care va afecta încă cca. 2 ha la S de sectorul vestic al lucrărilor din anul 2003, intenţionăm să cercetăm sistematic şi această zonă, în care este posibil să se extindă necropola germanică de incineraţie şi poate chiar aşezarea Laténe identificată.

English Abstract:

Known in the historical literature because of some Neolithic and Hallstatt period discoveries, the site of Dealul Lupului lies on a plateau next to the Valea Mitii to the east, a valley which is the north affluent of Zalău Valley. The maximum altitude of the hill is 300 m, at 100 m from the valley' level. The pottery discovered through the field researches dates to the Dacian and Roman periods. Due to the objective of the entire archaeological discharge followed by the planned investments, we excavated five trenches, 19 cassettes, and uncovered an area of 2.200 sqm. On the researched area we discovered 62 archaeological complexes, belonging to different ages: the Stone Age - Neolithic: 5; the Bronze Age: 7; the Iron Age - Hallstatt: 1; the Dacian period - La Tène: 16; the Roman period and Barbarians' period: 20; the Early Middle Ages: 12; undatable: 1. Regarding the types of finds, we found a spectacular and large range. We discovered the following types of complexes: dwellings: 27; food storage and domestic pits: 11; pole pits: 5; kilns: 8; Roman latrines: 3; Barbarian tombs: 6; Roman fortifications (earth made castra): 2.
The researches conducted here also led to the discovery of a Dacian period settlement, dating to the 3rd - 2nd centuries B.C., which is the first case in this county. A more spectacular discovery is the two Roman march or military campaign castra (later than the conquest of Dacia) at a distance of 10 km in front of the Limes, situated on the top of Meseş Mountains. Not less important is the discovery of the seven Germanic warriors cremation tombs which in fact are parts of a cemetery, which belongs, we think, to the first wave of Vandals who settled there. The Roman period settlement is important too, identified on the Roman castra, datable a little bit later than the cemetery.

Sursa:
Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO