Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Zăpodeni | Judeţ: Vaslui | Punct: La Ţintirim | Anul: 2003

Anul   2003
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Hallstatt
Perioade
Neolitic;
Hallstatt
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Locuire civilă;
Mormânt izolat
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Vaslui
Localitate   Zăpodeni
Comuna   Zăpodeni
Punct
La Ţintirim
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
László Attila
Ursache Corina Nicoleta
Cod RAN    167080.01
Raport În campania arheologică din 2003 a fost lărgită caseta locuinţei 1 (degajată iniţial în 2002) şi au fost săpate două secţiuni noi (S 4 şi S 5).

În S 4, trasată la N - E de S 1, 2 şi 3, a fost descoperit un mormânt de înhumaţie (notat provizoriu M 1/2003), deranjat, fără inventar, care conţinea partea superioară a scheletului unui copil, având orientarea V - E. Tot aici, a fost secţionat un complex adâncit (probabil un bordei) aparţinând culturii Precucuteni. Complexul urmează să fie cercetat integral, în plan şi în secţiune, în cursul următoarei campanii de săpături.

În S 5, trasat la N şi la S de S 1 şi 2 a fost descoperit un mormânt de înhumaţie (notat M 4/2003), fără inventar, cu scheletul unui matur, culcat pe spate şi cu mâinile aduse pe piept, orientat VNV - ESE.

În ceea ce priveşte L 1, aceasta a putut fi degajată integral după ce caseta începută în 2003 a fost lărgită în urma desfiinţării gardului ce limita săpătura spre E. Locuinţa a fost marcată de aglomerări de lipituri şi fragmente ceramice. Lipiturile platformei locuinţei sunt fragmentare, dar ele se potrivesc, acest fapt se observă foarte clar mai ales în jumătatea de N a casei. Lipiturile sunt, deci, in situ, fiind crăpate sau sparte pe loc. Această constatare s-a confirmat şi cu ocazia întoarcerii lipiturilor de podea, pe partea lor inferioară putându-se observa amprentele lemnelor ce au constituit sub-structura platformei. Orientarea acestor amprente de lemne despicate (care sunt de obicei paralele cu latura mai scurtă a locuinţei) este NNV - SSE. Lipiturile acoperă o suprafaţă de cca. 4,5 x 3,5 m. Marginile lipiturilor de podea sunt neregulate, suprafaţa locuinţei putând fi, prin urmare, ceva mai mare. În perimetrul rămăşiţelor locuinţei nu au fost descoperite urme de vatră.

Platforma locuinţei este în uşoară pantă de la N la S. Jumătatea de S a platformei locuinţei este mai puţin conservată, fiind deranjată de un mormânt de înhumaţie (M 2/2003) a cărui groapă a străpuns platforma. Mormântul lipsit de inventar, conţinea un schelet de matur, culcat pe spate, cu mâinile întinse pe lângă corp, orientat NV - SE.

Un alt mormânt de inhumaţie (M 3/2003) a fost descoperit imediat la NE de lipiturile platformei L 1 şi se pare că nu a afectat decât, cel mult, colţul de NE al locuinţei. Şi acest mormânt este lipsit de inventar, şi are aceeaşi poziţie şi orientare ca şi M 2.

În ceea ce priveşte poziţia stratigrafică, lipiturile corespunzătoare L 1 zac la baza unui strat de pământ de culoare închisă, granulos, care suprapune un alt strat de pământ, de culoare închisă, mai omogen, în ceea ce priveşte compoziţia. În ambele straturi au fost descoperite vestigii aparţinând culturii Precucuteni, care este reprezentată aici, astfel, prin două nivele de locuire. L 1 aparţine nivelului superior. În ce priveşte nivelul inferior, acestuia îi pot fi atribuite două gropi, descoperite în imediata vecinătate a marginii de S şi de E a L 1. Tot nivelului inferior îi poate fi atribuit şi presupusul bordei, menţionat mai sus, descoperit în S 4.

Materialul arheologic descoperit nu a putut fi studiat încă temeinic, pe nivele şi pe complexe. Judecând după formele, motivele şi tehnicile de ornamentare ale vaselor, ceramica prezintă anumite trăsături care caracterizează, pe de o parte, faza II, pe de altă parte faza III a culturii Precucuteni. Apar şi fragmente ceramice din pastă foarte fină, lustruită, după toate aparenţele de origine sudică. Tot legăturile cu sudul dovedesc şi unele tipuri de obiecte mai deosebite, cum ar fi un mic rhyton de lut, prevăzut cu două urechiuşe pentru suspendare.

Trebuie menţionat faptul că şi în această campanie am avut sprijinul DCCPCN Vaslui şi Primăriei Zăpodeni.

Rezultatele şi concluziile schiţate mai sus pledează, credem, pentru necesitatea continuării cercetărilor, care vor trebui să ducă şi la localizarea sitului hallstattian timpuriu, încă neidentificat.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu