Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Mogoşeşti | Comuna: Adunaţii-Copăceni | Judeţ: Giurgiu | Anul: 1995

Anul   1995
Epoca
Epoca bronzului
Perioade
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Giurgiu
Localitate   Mogoşeşti
Comuna   Adunaţii-Copăceni
Punct
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    100816.01
Raport


Cercetările din 1995 reprezintă o continuare a celor efectuate în anii 1989 şi 1993.


Amplasată pe un bot al terasei, în dreapta Argeşului, zona de interes arheologic este apărată natural din trei părţi (est, vest, nord), de văi adânci, iar pe latura sudică, investigaţiile de suprafaţă ne fac să credem că avem de-a face cu un şanţ de apărare (cultura Tei?, cultura Basarabi?, civilizaţia getică?). În recenta campanie au fost trasate două secţiuni (notate S 1/1995 = S13 şi S2/1995 = S 14). Ele au fost orientate N-S, parallel cu latura vestică a terasei, la 30 m de marginea acesteia. Dimensiunile secţiunilor au fost 10 x 2 m.


Stratigrafia. Imediat sub pământul vegetal (gros de cca. 0,30 - 0,40 m), care conţinea urme materiale aparţinând diferitelor perioade (feudal-târzii, getice, hallstattiene şi bronz), a fost surprins stratul culturii Tei, cu o grosime de 0,35 - 0,56 m.


Straturi clar conturate, care să aparţină altor culturi nu au fost sesizate.


Complexele. Investigaţiile au dus la identificarea mai multor complexe, toate aparţinând bronzului mijlociu.


1. Două locuinţe de suprafaţă (notate L3 şi L4); prima orientată SV-NE, cea de-a doua SSV-NNE.


2. Patru vetre de foc (notate V4 - V7), de formă ovală, cu mai multe refaceri, ridicate direct pe pământ. Dispunerea lor formează un dreptunghi, între ele găsindu-se o platformă de lut bine ars, acoperită de multă cenuşă, din stratul format de aceasta recuperându-se zeci de fragmente de oase de animale arse. Platforma şi cele patru vetre de foc erau amplasate în faţa locuinţelor L1, L3 şi L4.


3. Trei gropi menajere (notate G3-G5), toate în formă de sac.


Materialul arheologic. 1. Piesele litice: 3 lame de silex, 5 gratoare, 2 burine, un mare număr de aşchii, o seceră de gresie nisipoasă, 3 fragmente dintr-o râşniţă. 2. Obiecte de lut: 4 fusaiole nedecorate (două în formă de disc, una conică, alta în formă de mosor) şi o rotiţă de car miniatural. 3. Piese din os şi corn: 2 topoare (fragmentare) din corn de cerb, 4 ace din os şi un tub tot din os. 4. Piese din metal: 4 mărgele tubulare şi o Rollkopfnadel, toate din bronz. 5. Ceramica deţine ponderea cea mai mare din întregul material recuperat (cca. 80%), fiind reprezentată prin cele trei categorii: fină (10%), semifină (40%) şi grosieră (50%). În general, ceramica fină, se constituie din fragmente care au aparţinut unor vase de dimensiuni reduse: ceşti, pahare, castronaşe. Decorul este cel caracteristic culturii Tei. Interesante sunt vasele întregi şi întregibile din pastă semifină şi grosieră.


Concluzii. Ceramica (mai ales cea fină), prin decor şi unele elemente ce indică relaţii cu spaţiul sud-dunărean, ne întăreşte părerea că la Mogoşeşti avem de-a face cu momentul de tranziţie de la Tei II la Tei III (după cronologia lui V.Leahu).

Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu