Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Geoagiu | Judeţ: Hunedoara | Punct: Biserica rotondă | Anul: 1994

Anul   1994
Epoca   Epoca medievală (sec. XIII -XVIII); Preistorie; 
Perioade   
Categorie   Religios, ritual şi funerar; 
Tipuri de sit   necropolă; 
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Geoagiu
Comuna   Geoagiu
Punct   Biserica rotondă
Sector   
Toponim   
Colectiv   Gheorghe Petrov (MNIT), Zeno Pinter (ICSU Sibiu)
Colectiv sector   
Instituții implicate  
Persoane implicate  
Cod RAN    89570.04
Raport Cercetările arheologice au fost începute în primăvara anului 1993, printr-o intervenţie cu caracter de salvare. Avîndu-se în vedere importanţa şi vechimea descoperirilor efectuate în perimetrul curţii şi grădinii casei parohiale reformate, începând cu 1994 cercetarea a devenit sistematică. În această zonă se află o biserică romanică cu planul circular (nava rotundă şi altarul semicircular spre est), o adevărată raritate în cadrul arhitecturii romanice de cult din Ardeal. Diametrul interior al navei este de 5,50 m, iar lungimea totală pe relaţia E-V (nava împreună cu absida) este de 7,50 m, în interior şi 9,50 m în exterior. Faptul că la ridicarea ei s-a folosit aproape în întregime cărămidă romană refolosită şi foarte puţină piatră de râu, ne îndreptăţeşte să afirmăm că rotonda este un monument unic în ţară şi din acest punct de vedere.
În jurul rotondei există o veche şi întinsă necropolă medieval-timpurie. În suprafaţa cercetată în 1993 (S1 = 16,50 x 9 m), la o distanţă cca. 50 m S-E de rotondă, s-au descoperit 20 de morminte cu un inventar specific pentru sec. XII (monede Coloman, inele de tâmplă cu un capăt în formă de "S", pandantive etc.). În 1994, modestele resurse financiare de care am dispus, nu ne-au permis decât executarea unei singure secţiuni (S2) în partea estică a rotondei. S2 = latura sudică porneşte de pe mijlocul absidei semicirculare, fiind lungă de 12 m spre est în continuarea axului rotondei, cealaltă latură fiind de 13,14 m, paralelă cu prima şi spre nord, lăţimea secţiunii fiind de 2 m. În această secţiune s-au descoperit un număr de 17 morminte (M 22 - M 38), la adâncimi între 0,42 m (M33) înspre capătul estic şi 1,92 m în capătul vestic lângă absidă (M 38). Terenul este variabil, coborând dinspre V spre E. La aceste morminte putem deosebi două grupuri de înmormântări:
1. Morminte mai vechi, depuse în gropi care se adâncesc până la suprafaţa solului viu (lut galben), adâncimile lor fiind relativ mici. Ele fac parte din acelaşi orizont de înmormântări cu scheletele descoperite în S1/1993. În acest caz se află un număr de 13 schelete, dintre care 5 cu orientare E-V şi 8 cu orientare SV - NE. Patru dintre ele posedă inventar funerar (monedă Coloman, inele de tâmplă cu un capăt în formă de S, inele circulare cu capetele retezate şi petrecute unul peste celălalt). Defuncţii au fost depuşi în groapă fără sicrie.
2. Morminte mai noi, depuse în gropi care se adânceau mult în solul viu. Ele sunt în număr de 4 şi nu au nici un fel de inventar. Toate sunt situate în apropierea absidei, având orientarea generală E-V cu o anumită deviaţie spre N-E. Defuncţii în acest caz au fost depuşi fiecare în sicrie, iar gropile acestor morminte au deranjat în mod evident alte morminte aparţinătoare unui mai vechi orizont de înmormântări.
Cercetările la această importantă biserică şi necropolă medievală, vor continua numai în măsura existenţei unei minime susţineri financiare din partea instituţiilor interesate.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu