Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Sarmizegetusa | Judeţ: Hunedoara | Punct: Forum novum | Anul: 1995

Anul   1995
Epoca
Latene;
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Sarmizegetusa
Comuna   Sarmizegetusa
Punct
Forum novum
Sector   
Toponim   Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    91063.01
Raport


Prin forum novum înţelegem obiectivul cunoscut în vechea literatură de specialitate ca for al coloniei. El se află la sud de forul traianic (forum vetus) şi se compune, din câte ştim până acum, dintr-o curte şi un spaţiu acoperit, aflat la nord de aceasta. A mai fost cercetat şi intersititium-ul dintre cele două foruri. În total a fost dezvelită o suprafaţă de 30 x 15 m din partea nord-vestică a obiectivului. Acolo unde terenul a permis-o, săpătura s-a desfăşurat pe carouri de 4 x 5 m şi a mers până la o adâncime de circa 2 m.


Am identificat pe toată suprafaţa resturile unei prime faze de lemn, constând dintr-un cardo cu un canal de drenaj pe mijloc şi o clădire la est de el. Înspre drum aceasta are un portic şi, dincolo de el, încăperi de diferite dimensiuni. Forma acestora nu pledează pentru o interpretare în sensul unei barăci militare.


În timpul construirii forului traianic, clădirile de lemn din forum novum au fost demolate şi întreaga suprafaţă a servit drept loc de depozitare a materialelor, de preparare a mortarului, etc., şi pentru care s-a construit un adevărat sistem de canale de drenaj. După încheierea construirii forului traianic a fost adăugată la sud de el, către sfârşitul domniei lui Traian sau la începutul domniei lui Hadrian, o nouă piaţă, probabil un macellum, perfect aliniat forului traianic, dar cu zidurile construite într-o tehnică mai puţin îngrijită. Pe latura de sud a acestei pieţe se găsea un şir de tabernae de 6 x 5 m, iar în faţa lor un portic cu arce, lat de 5 m. La sud de acesta se întindea curtea, pavată cu lespezi de gresie nisipoasă. Semnificativ ni se pare faptul că această combinaţie între for şi macellum, întâlnită în faza de lemn a forului traianic, este păstrată în faza de piatră. Într-o fază ulterioară pilaştrii porticului sunt înlocuiţi cu un zid continuu, care avea cu siguranţă largi deschideri înspre curte. Aceasta este lărgită spre vest şi pavată cu plăci de gresie cenuşie. În dreptul porticului sunt înălţate baze de statui ecvestre, dintre care în suprafaţa cercetată am găsit cinci, în faţa cărora se adaugă una de dimensiuni colosale.


Ulterior curtea a fost pavată cu dale mari de travertin. Din tabernae-le amintite mai funcţionează cele două din capătul vestic, pe când în zona centrală este amenajată o aulă în care sunt dispuse statui de demnitari. Am găsit două fragmente din bazele cu inscripţii. Lărgirea curţii s-a făcut cu ocazia ridicării unei mari clădiri, care se vede pe teren la sud de săpătura noastră şi despre care credem că este Capitoliul. Toate aceste lucrări indică transformarea macellum-ului într-un al doilea for.


Una dintre cele mai interesante descoperiri este o conductă de plumb din vremea lui Traian, purtând numele oraşului şi a doi demnitari. La nivelul clădirilor de lemn şi în umpluturile aduse în vederea fazei de piatră a fost descoperit un bogat material arheologic, care nu cuprinde piese specific militare, cum s-a întâmplat cu umpluturile din forum vetus.

Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu