Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Brad | Comuna: Negri | Judeţ: Bacău | Punct: La stâncă | Anul: 1995

Anul   1995
Epoca
Latene;
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bacău
Localitate   Brad
Comuna   Negri
Punct
La stâncă
Sector   
Toponim   Zargidava
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    23662.01
Raport


Cetate dacică - sec. IV a.Chr - sec. II p.Chr


Au continuat cercetările în S XXXIX şi S XL, situate în partea de N-V a acropolei cu o suprafaţă de 208 mp. Din punct de vedere stratigrafic situaţia se prezintă identic ca în celelalte secţiuni de pe acropolă, remarcându-se cea mai intensă locuire în perioada "clasică" a culturii dacice, respectiv sec. I a.Chr - sec. I p.Chr.


În cursul acestei campanii s-a putut delimita necropola medievală, în partea de V a acropolei, unde nu s-a folosit terenul pentru înmormântări până la limita râpei care dă în apa Siretului, rămânând un spaţiu de siguranţă de 10 - 15 m. În cele două secţiuni au fost descoperite optsprezece morminte de înhumaţie, din care, aproape o jumătate erau copii. În general nu au avut inventar; doar la câteva s-au descoperit cercei, mărgele sau nasturi.


Gropile mormintelor medievale, săpate până la adâncimea maximă de 1,10 - 1,15 m, au distrus toate complexele de locuire mai vechi, inclusiv ultimul nivel dacic (în cea mai mare parte). Foarte dese sunt locuinţele de suprafaţă dacice, a căror urme destul de consistente, dau o notă foarte complicată stratigrafiei, prin multitudinea de suprapuneri de lutuieli sau vetre de foc. Pe întreaga suprafaţă a celor două secţiuni au fost identificate peste cincisprezece locuinţe de suprafaţă, marea majoritate dreptunghiulare, cu o singură încăpere. Cele 34 de gropi de provizii, menajere sau de cult, au perforat întreg spaţiul cercetat şi, în funcţie de nivelul de la care pornesc, au distrus în mare parte straturile de cultură materială mai vechi. Se remarcă forma lor cilindrică, mai ales sub forma unui clopot. Majoritatea au folosit pentru păstrarea proviziilor şi mai puţine pentru resturi menajere sau cu caracter cultural. Pentru epocile mai vechi menţionăm cele trei mari locuinţe din Cultura Cucuteni, faza A şi AB, surprinse în secţiunile amintite, foarte aproape unele de altele. Atât locuinţele cât şi gropile au dat un material destul de bogat, care constă, mai ales, din ceramică, unelte şi obiecte de podoabă.


Remarcăm prezenţa în mare măsură a ceramicii lucrată la roata olarului dar mai ales, cea dacică pictată. Din punct de vedere al amplasării, cele două secţiuni au adus date importante privind sistematizarea construcţiilor pe acropolă, dovedindu-se că edificiile importante - palatul, sanctuarul, piaţa centrală sunt înconjurate de construcţii civile obişnuite, compuse din una sau două încăperi. Se remarcă, de asemenea, canalul de drenaj a pieţei centrale, surprins pe o zonă destul de întinsă.

Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu