Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Măşcăuţi (Criuleni) | Judeţ: R. Moldova | Punct: Livada boierului | Anul: 1995

Anul   1995
Epoca
Latene;
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI)
Perioade
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   R. Moldova
Localitate   Măşcăuţi (Criuleni)
Comuna   
Punct
Livada boierului
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    **
Raport


Cercetările din punctul "Livada boierului" au făcut parte din planul de săpături de mai mare amploare iniţiat de Universitatea de Stat a R. Moldova cu sprijinul Institutului Român de Thracologie. S-a urmărit cunoaşterea aprofundată a hiterlandului "Odorheiul Vechi" în epoca fierului şi cea a evului mediu. Investigaţiile de teren efectuate cu această ocazie au contribuit la descoperirea a aproximativ 10 aşezări. O încadrare culturală exactă a lor, în stadiul actual, nu este posibilă, dat fiind caracterul perieghetic al cercetărilor. Spaţiul în cauză a fost populat mai intens, în a doua epocă a fierului şi în evul mediu.



Cercetările s-au limitat la sondarea uneia dintre cele mai întinse aşezări (aproximativ 10 ha) depistată la circa 2,5 km sud, sud-vest de satul Măşcăuţi, pe o vale cu pantă domoală şi plină de izvoare. Pentru determinarea stratigrafiei şi a caracterului monumentului, pe latura central-nordică a aşezării, a fost trasată o secţiune însumând o suprafaţă de 72 m².


Prin acest sondaj s-a constatat că nivelul de locuire are o grosime de 0,40 - 0,60 m, adâncindu-se în zona complexelor, până la 1,00 - 2,80 m. Deşi pe suprafaţa monumentului sunt prezente şi fragmente ceramice datând din sec. IV - III a.Chr., în sondajul practicat nu s-a putut distinge un nivel de cultură geto-dacic aparte. Aceasta a fost, probabil, complet înlăturat de amenajările ulterioare ori de lucrările agricole, care s-au practicat intens pe suprafaţa monumentului. Nivelul în cauză este mult mai bogat în ceramică geto-dacică pe latura de sud a aşezării, ocupată în prezent, de ogoarele locuitorilor satului. Locuirea medievală este marcată de un singur strat, întinzându-se pe întreaga suprafaţă a sondajului. Materialele ce au ieşit la suprafaţă plasează cronologic această parte a aşezării în sec. VIII - IX. A fost surprinsă o locuinţă de tipul celor adâncite în sol; în colţul de N-E al acesteia au fost dezvelite resturile unei instalaţii pentru foc, constând dintr-o vatră înconjurată de mulţi bolovani de piatră spartă, unii aranjaţi într-o anumită ordine.


Din interiorul complexului, menţionăm, în primul rând, obiecte din metal, din os, unul cu ornamente în linii incizate în val.


Cea mai numeroasă categorie o constituie ceramica lucrată cu mâna, remarcându-se în special, tipul de vas-borcan. Unele fragmente, sunt ornamentate pe muchia buzei, cu amprente digitale, altele cu striuri drepte sau vălurite aplicate pe suprafaţa exterioară. În colţul se sud-vest al secţiunii, la numai 0,40 - 0,55 m adâncime, probabil, pe suprafaţa antică de calcare, a fost descoperit un (cuptor ?) pietrar.


Cele peste 240 fragmente ceramice lucrate cu mâna, neornamentate, se încadrează în seria ceramicii caracteristică lor secolelor VII - IX. Bazându-ne pe datarea ceramicii descoperite, atribuim ambele complexe orizontului caracteristic evului mediu timpuriu.


Cele câteva observaţii, pe care le vom prezenta, poartă un caracter de ordin preliminar. O schemă mai largă a tabloului istoric al aşezării va putea fi schiţată în urma unor cercetări mult mai ample şi pe suprafeţe mult mai extinse.

Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu