Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Trinca | Judeţ: R. Moldova | Punct: Izvorul lui Luca, Drumul Feteştilor, Aşezarea Gordeşti, | Anul: 1995

Anul   1995
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Hallstatt
Perioade
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   R. Moldova
Localitate   Trinca
Comuna   
Punct
Izvorul lui Luca, Drumul Feteştilor, Aşezarea Gordeşti,
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    **
Raport


I. Izvorul lui Luca. În anul 1995, în cadrul programului ştiinţific dintre Institutul Român de Tracologie şi Institutul de Arheologie şi Istorie Veche al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, au fost prelungite săpăturile la aşezarea pluristratigrafică - Trinca "Izvorul lui Luca", cât şi la necropola tumulară din perioada hallstattiană târzie - Trinca "Drumul Feteştilor", monumente la care investigaţiile au fost efectuate şi în anii precedenţi.


Cercetările arheologice au început în anul 1981. În 1995 a fost dezvelită o suprafaţă de cca.1.540 m². Vestigiile rezultate (complexele de locuire şi gospodăreşti, materialele arheologice depistate), au demonstrat că obiectivul dat prezintă trei straturi succesive din epoca hallstattiană, în acelaşi timp, atestând şi anumite interferenţe cu culturile sincrone vecine din est, Belogrudovka şi Ciornyi Les. Orizonturile hallstattiene suprapun un strat eneolitic (cultura Tripolie - faza Hordineşti) şi vestigii sporadice din paleoliticul superior. Grosimea stratului de cultură eneolitic variază de la 0,50 până la 0,90 m. Au fost depistate resturile unui cuptor de ars oale cu reverberaţie, două gropi menajere, o cantitate considerabilă de ceramică, oase de animale şi ustensile de silex, piatră, os şi lut. Cuptorul, cât şi o anumită cantitate de ceramică şi ustensile, aparţin variantei locale a culturii tripoliene târzii - Hordineşti. Celelalte, complexe şi materiale depistate, aparţin primului şi celui de-al doilea nivel hallstattian din aşezare, care, în linii generale, se încadrează în Ha A-B1.



II. Drumul Feteştilor. Cercetarea necropolei tumulare a început în anul 1991; necropolă birituală ce aparţine grupului Podolian de Vest (sec.VII-VI a.Chr.).


În anul 1995 au fost cercetaţi doi tumuli (nr.4 şi nr.5).


T.4. Diametrul mantalei de piatră este de cca. 8,50-9 m, înălţimea de 0,50 m. Conţine un mormânt de înhumaţie, în mare măsură distrus (la nivelul orizontului antic). Inventarul constă din trei vase de lut şi o mărgică de sticlă.


T.5. Diametrul mantalei de piatră este de cca. 7,5-8 m, înălţimea de 0,45-0,50 m. Conţine un mormânt de incineraţie (la nivelul orizontului antic). Inventarul constă din trei vase de lut, o mărgică de sticlă şi un cuţit de fier.


Tumulii studiaţi aparţin aceluiaşi orizont cultural cronologic - Grupul Podolian de Vest.



III. Aşezarea Gordeşti (Cuptorul de ars ceramica).
În campania din 1995, în luna septembrie, s-a săpat şi un cuptor de ars ceramica. Este al doilea de acest tip, descoperit în aşezarea de la Trinca. Ele sunt situate la distanţă destul de mare unul de altul, dar erau amplasate în teren pe aceeaşi latură a platoului, ce se termină în pante relativ abrupte, azi acoperite de pădure. Complexul se compune dintr-o construcţie care reprezenta atelierul adâncit în pământ, ce includea marginea dinspre platou şi cuptorul. În apropierea ei, pe platou apar trei pietre mari, nefinisate şi alte numeroase fragmente ceramice arse nu numai oxidant, dar şi reducător.


De asemenea, o uşoară alveolare în centrul casetei ne duce la supoziţia existenţei aici, a unei construcţii uşoare, care, prin inventarul descoperit în perimetrul ei şi în preajmă, pare o anexă a atelierului.


Acesta face parte din tipul de cuptoare cu două camere suprapuse despărţite, ca şi vatra, de un perete median.


Conservarea nu este prea bună, partea superioară a acestuia s-a distrus, probabil, şi din cauza lucrărilor agricole. Şi camera de ardere prezintă deteriorări din vechime, iar din peretele median lipsesc părţi din extremităţile acestuia. Diametrul cuptorului de 1,10 m s-a măsurat pe linia ce cade perpendicular pe peretele median. Prima cameră are o înălţime relativ mică. Placa cuptorului a fost realizată din conuri fixate prin baza lor mult mai lată, pe margine, pe peretele gropii şi central pe peretele median. Între ele s-au lăsat perforările necesare pătrunderii aerului cald. Conurile au fost acoperite pe ambele feţe cu un strat din lut. În plus suprafaţa exterioară a mai fost finisată odată. Se văd şi urme de refaceri parţiale. Astfel, lucrată placa cuptorului are o grosime de 8,50 cm. Pentru fixarea şi sprijinirea pe sol s-au folosit suporţi de mărimi uşor diferite, realizaţi din acelaşi amestec din care s-au realizat conurile din lut, nisip şi pleavă. Inventarul se compune din câteva antefacte din silex, piatră şi din ceramică. Aceasta din urmă este reprezentată, în primul rând, de categoria celei arse oxidant. Ca ornamentare, predomină decorul pictat, de obicei cu brun închis, în stil Gordineşti, întâlnit şi pe ceramica Horodiştea-Erbiceni. Nu apar motive caracteristice ultimei etape din evoluţia culturii Cucuteni, realizate în stil e sau V.


Câteva fragmente ceramice au ornamente tot din benzi de linii, dar realizate prin incizii fine. În faţa cuptorului s-au descoperit părţi dintr-un vas cu două picioare, probabil un askos. Pe cuptor şi în preajma acestuia apar şi fragmente ceramice arse reducător. Probabil că, acest cuptor era utilizat alternativ pentru realizarea tuturor tipurilor ceramice.

Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu