Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Alba Iulia | Punct: Dealul Furcilor | Anul: 1995

Anul   1995
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Alba Iulia
Comuna   mun. Alba Iulia
Punct
Dealul Furcilor
Sector   
Toponim   Apulum
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    1026.15
Raport B. Dealul Furcilor


Zona cercetată anterior parţial doar, dealul "Podei", sau dealul "Furcilor" din Alba Iulia, prezintă un interes arheologic deosebit fie şi prin simplul fapt că o seamă de piese, descoperite accidental, unele de o importantă valoare istorico-documentară, semnalau existenţa în acest perimetru a unei prospere aşezări de epocă romană. Îndreptăţite sau nu, o serie de ipoteze legate de cercetările mai noi lăsau să se înţeleagă că aici ar trebui situat Municipium Septimium Apulense, şi apoi colonia Nova Apulensis, titulaturi menţionate în textul mai multor inscripţii referitoare la acest centru urban al Daciei romane.


Săpăturile arheologice de salvare au fost impuse de construirea unor imobile particulare ce reclama, în prealabil, descărcarea terenului de sarcină istorică. Întregul perimetru cercetat în acest an fusese ocupat anterior de întinse culturi agricole, fapt ce a prejudiciat serios situl arheologic în chestiune. Au fost executate în total douăsprezece secţiuni, de dimensiuni variabile, dispuse în trei puncte distincte, în funcţie de amplasamentul specific al fiecărui imobil în parte.


Ultimul punct investigat, cel mai interesant dealtfel, se situează la aproximativ 60 m sud de monumentul ridicat în memoria răscoalei lui Horea, pe un teren de aproximativ 1600 m.p. din imediata vecinătate a intersecţiei străzilor Izvor şi Dealul Furcilor. Aici au fost executate trei secţiuni, S 10 şi S 11, în cruce, iar S 12, dublând traseul secţiunii S 11. În secţiunile amintite nu au fost reperate ziduri în situ, însă amprenta acestora se putea observa clar în profile. Construcţiile de zid, ca şi o serie de bordeie descoperite aici, respectau o orientare omogenă, fapt ce dovedeşte păstrarea, în linii mari, a unei trame stradale iniţiale. Structurile de locuire păstrate relativ bine în acest perimetru au fost doar bordeiele, două romane şi unul medieval, toate cu un bogat material arheologic.


În celelalte două puncte investigate, situate la aproximativ 30 m sud de punctul amintit înainte, au fost descoperite urmele a trei locuinţe romane cu ziduri din piatră de râu prinsă cu mortar. Tot aici au fost identificate urmele a două morminte romane de incineraţie, parţial distruse.


Pe baza analizei inventarului arheologic recuperat, reperele cronologice ale urmelor de locuire semnalate se situează între mijlocul secolului al II-lea şi prima jumătate a secolului al III-lea. În punctele investigate nu am putut identifica un strat compact de cultură medievală, ci doar urme sporadice de locuire, databile în secolele X - XI.


Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu