.
Lazuri | Judeţ: Satu Mare | Punct: Lubi Tag | Anul: 1995
Anul:
1995
Epoca:
Epoca bronzului;Latene;Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca migraţiilor (sec. VII - XI)
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Localizare pe hartă:
Județ:
Satu Mare
Localitate:
Lazuri
Comuna:
Lazuri
Punct:
Lubi Tag
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Németi János responsabil Muzeul Judeţean Satu Mare
Stanciu Ioan responsabil Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Cod RAN:
Raport:


Institutul Român de Tracologie în colaborare cu Muzeul judeţean Satu Mare şi Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj Napoca şi cu participarea Universităţii din Ujgorod (Ucraina) a continuat săpăturile arheologice (reluate în anul 1993) în hotarul comunei Lazuri, punctul de hotar numit "Luby-tag". În cele opt suprafeţe cercetate (6 x 6 m) au apărut un bogat material ceramic şi câteva obiecte de... bronz (lamă de seceră, brăţară de bronz) aparţinând culturii Suciu de Sus, faza evoluată a culturii Culciu Mare. Au fost descoperite şi câteva complexe care indică o legătură a culturii Suciu de Sus (faza târzie) cu ceramica canelată a Culturii Gava şi două locuinţe din epoca Latène (două fibule de tip Lt.C1, brăţări de sapropelit, alte obiecte metalice, ceramica lucrată cu roata de factură celtică şi lucrată cu mâna, de tradiţie hallstattiană locală).


În campaniile din anii 1993-1994 au apărut gropi de tipul bine cunoscut pe întreg teritoriul Daciei, de formă pâlnie aşezată cu gura în jos, care pătrund în lutul galben. Gropile, iniţial, au fost folosite pentru păstrarea priviziilor, iar apoi, drept gropi de uz menajer.


Materialul cel mai abundent îl reprezintă ceramica modelată cu mâna şi la roată (ceşti, vase de tip borcan, fructiere, căni, chiupuri); nu lipsesc nici fragmentele de râşniţe. În groapa nr.16 s-a găsit şi un obiect de fier, este vorba de o daltă de tipul celor rotunde cu vârful lăţit (folosită deopotrivă în făurărie, cât şi pentru alte lucrări, de exemplu cioplirea pietrei, primul obiect din fier descoperit în N-V României din această perioadă).


Datarea gropilor se înscrie în perioada sec I a.Chr. - I p.Chr. Menţionăm că, pe cuprinsul celor două secţiuni, au mai apărut şi alte materiale din Latènul târziu, însă nu în context stratigrafic clar.


În campania de săpături din anul 1995 n-au fost descoperite complexe dacice din Lt.D.



II. Aşezările din mileniul I p.Chr.
A continuat investigarea sistematică a aşezărilor din punctul Lubi Tag, fiind deschise 13 suprafeţe (în total 405 m²).


Aşezarea din epoca romană. A fost complet cercetat complexul L.9, parţial identificat şi cercetat în campania anterioară.


Are în plan o formă dreptunghiular - alungită - cu marginile şi fundul neregulat săpate (lungime pe axă = 9,72 m, lăţime medie = 2 m, adâncime medie = 1 m). Prin materialul din inventar, relativ bogat, poate fi datat în epoca romană. Destinaţia reală a complexului rămâne deocamdată incertă. A fost cercetată o nouă groapă dreptunghiulară (1,26 x 1,12 m) cu pereţii arşi, orientată nord-sud cu laturile mai lungi. Spre deosebire de complexele similare cunoscute în această aşezare, se pare că în acest caz stratul compact de lutuială arsă de pe pereţi a fost cojit în mod premeditat, bucăţi masive fiind aşezate pe fundul gropii, în porţiunea sa centrală, peste un craniu de mistreţ, parţial dezmembrat şi alte oase de animal, unele puternic arse. Elementul important, în umplutura acestei gropi au apărut fragmente ceramice din epoca romană, astfel că problema datării acestui tip de complex, până acum nesigură, pare să fi fost soluţionată.


Unele dintre numeroasele gropi cilindrice, de dimensiuni mici, aparţin de asemenea, epocii romane şi delimitează, probabil, porţiunile corespunzătoare unor locuinţe de suprafaţă ori anexe gospodăreşti. În vecinătatea vestică a aşezării a fost prelungită S IV, cu scopul dublu, de a verifica limita exactă a aşezării în această direcţie şi posibilitatea depistării necropolei. A fost identificat un strat de cultură superficial, databil în epoca romană şi mai multe gropi mici, cilindrice, una complet umplută cu chirpic ars.


Descoperirea unei fibule romane de bronz care - la fel ca o piesă descoperită în campania anterioară - poate fi datată cel târziu spre mijlocul sec. II, sprijină posibilitatea existenţei unui orizont cronologic corespunzător primei jumătăţi a sec. II.


Aşezarea din sec. al VI-lea. Au fost cercetate alte trei locuinţe (L 11, L 14, L 17), cu plan de formă cvasi-pătrată, parţial adâncite în sol, cu cuptor amenajat într-un bloc de lut cruţat, situat în colţul nord-vestic. L 11 avea un al 2-lea cuptor, scobit în unul dintre pereţii gropii locuinţei. Excelentei conservări a acestor complexe se datorează posibilitatea de a obţine noi indicii referitoare la sistemul constructiv al locuinţelor (spre exemplu, câte două gropi de stâlpi pe axa locuinţei). Indicii stratigrafice, ca şi existenţa celor două cuptoare, par să sugereze în cazul L 11 utilizarea ei pe parcursul a două faze. O astfel de situaţie a fost clar înregistrată în cazul L 17. A fost descoperită o cantitate mare de ceramică, în întregime lucrată cu mâna şi foarte mulţi vălătuci din lut ars (de mărimi şi forme variate). Un alt complex (L 18) - poate o anexă gospodărească - cu formă neregulată în plan şi parţial adâncit în sol, se caracterizează prin existenţa a două cuptoare menajere, scobite în unul dintre pereţi.


Aşezarea medievală timpurie. Pentru prima oară au fost identificate în punctul Lubi Tag complexe arheologice databile în ultimele trei secole ale mileniului I p. Chr.. A fost cercetată o locuinţă (probabil) cu plan neregulat, parţial adâncită în sol, fără instalaţie pentru foc şi mai multe gropi, unele sigur menajere, altele - parţial cercetate - de formă dreptunghiulară în plan, cu destinaţie nesigură. Stratigrafia, dar şi materialul recoltat, sugerează existenţa a două orizonturi cronologice distincte: unul plasabil în sec. VII - VIII, celălalt pe parcusul sec. IX - X. Alături de ceramică au fost descoperite şi piese metalice (îndeosebi lame de cuţit din fier), remarcând din inventarul Gr. 72 terminaţia în formă de tirbuşon a unui cercel din bronz şi lama unui topor de fier.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO