În luna august a anului 2004 ca urmare a solicitării din partea DCCPCN Alba, am primit documentaţia necesară pentru descărcarea de sarcină arheologică a unei parcele aflate în intravilanul oraşului Alba Iulia, zona strada Izvor (Dealul Furcilor), în vederea construirea unei locuinţe familiale, de către proprietarul Mihăilescu Florin Gabriel, proiectul vizând o suprafaţă de aprox. 140 m2 (134,5 m2), teren constr...uibil. Până la momentul debutului cercetărilor arheologice (2004), terenul a fost ocupat de culturi agricole. Cum din arealul înconjurător al zonei respective erau cunoscute rezultatele cercetărilor arheologice obţinute în urma unor cercetări sistematice (D. Protase, în anii `50), dar şi a repetatelor descărcări similare de sarcină arheologică din ultimii 5-10 ani, şi erau cunoscute unele staţiuni de interes arheologic, situaţia a necesitat efectuarea unei săpături de descărcare de sarcină istorică. Aceasta a fost efectuată, în urma semnării contractului nr. 4/2004, de către firma S.C. Clio Consult S.RL, Sibiu şi proprietarul terenului (beneficiarul). Lucrările s-au efectuat, în perioada 26 august–3 septembrie 2004, pe baza autorizaţiei de săpătură Nr. 224/2004, emisă de Direcţia Monumente Istorice şi Muzee, din cadrul MCC. Zona cercetată se află pe terasa întinsă a platoului Cetăţii Alba Iulia (altitudine relativă: 242 m), spre V, în intravilanul oraşului, pe teritoriul vechiului oraş Apulum (Apulum II). Pentru o localizare mai precisă precizăm faptul că punctul investigat se află la: aprox. 200 m spre S faţă de monumentul martiriului lui Horea şi Cloşca; 150 m E de D.J. 107.A, ce duce spre localitatea (suburbia) Pâclişa; la cca 50 m V de Strada Izvorului. Din punct de vedere topografic, în conformitate cu datele expertizei şi a măsurătorilor efectuate din punctul de staţie 100 (cu ajutorul aparatului THEO 020a în sistemul de proiecţie Stereo ’70), parcela prezintă următoarele coordonate: 176°60’75" faţă de Catedrala Catolică, 37°66’90" faţă de Moara Bălcescu. Parcela are o formă relativ dreptunghiulară (C.F. 32059), relativ plană (cu uşoare alveolări), cu laturile lungi orientate NV–SE. Ca vecini, menţionăm: la V drum particular; la N Gordeş Veronica; la E Stan Nicolae, iar la S Stanciu Mihai. Conform informaţiilor deţinute la momentul debutului cercetărilor, se bănuia faptul că în areal se pot afla limitele oraşului roman, mai precis limita periferiilor sud-vestice ale acestuia. Documentarea prealabilă s-a concretizat prin studiul rapoartelor realizate anterior în urma lucrărilor similare în arealul apropiat şi deplasarea (cercetarea de teren) în vederea familiarizării cu arealul şi poziţiile descoperirilor anterioare. Trebuie să menţionăm aici faptul că pe arealul ocupat la ora actuală de proprietatea lui Stanciu Mihai au fost efectuată descărcarea de sarcină în anul 2003, de către R. Ciobanu, cercetător de la MNUAI. Precizăm faptul din raportul cercetătorului mai sus amintit, reieşea situaţia lipsei oricăror depuneri de interes arheologic, situaţie relevată pe un perimetru a cărui limită nordică se afla la aprox. 7 m. spre S de perimetrul aflat în atenţia noastră. Din informaţiile anterioare reieşea faptul că sterilul de culoare galbenă (argila loess-oidă) apare foarte aproape de suprafaţă, situaţie confirmată şi de o groapă recent efectuată de proprietar, dar şi de drumul de pământ, ce face legătura între proprietate şi D.J. 107.A. Din informaţiile obţinute de la localnici, am aflat faptul că în anii ’40-’50, locuitorii oraşului au procedat la exploatarea masivă a lutului din acest areal în scopul fabricării de cărămizi. La momentul deplasării la faţa locului, proprietarul procedase la trasarea limitelor spaţiului vizat pentru construcţie, prin marcarea cu var a ductului fundaţiilor. Suprafaţa cercetată (săpată) sistematic de noi a fost de aprox. 40 m2 (38,5 m2), la care se adaugă şi sondajele suplimentare realizate pe ductul fundaţiilor casei, la care s-a realizat supraveghere permanentă, cu o suprafaţă de peste 30 m2. Practic, suprafaţa totală investigată a ajuns astfel la aprox. 70 m2. Au fost practicate două unităţi de cercetare: SI/2004, o secţiune de control şi informare stratigrafică, cu dimensiunile de 12,5x2 m, orientată E-V, situată în extremitatea sudică a parcelei construibile; SII/2004 = 14x2 m, sondaj de control stratigrafic, situat pe latura de N a parcelei (din motive evidente a fost excavată secvenţial, cu martori lăsaţi din doi în doi metri, pe casete (C1-C3). SI/2004 - După îndepărtarea stratului arabil, de culoare brun-gălbuie, argilos, deosebit de dur, lipsit cu desăvârşire de materiale de factură arheologică, de la adâncimea de aprox. -0,3-0,35 m. s-a profilat un strat, galben la culoare, lipsit total de materiale arheologice, considerat de noi sterilul arheologic, loessoid. Pentru o imagine clară a stratigrafiei, în toate carourile secţiunii s-a procedat la adâncirea şi în acest strat, chiar dacă el nu a furnizat absolut nici un material, până la -0,75 m. SII/2004 - Pe latura nordică, mai lungă a parcelei, a fost executată o nouă unitate de control şi informare stratigrafică. Deoarece prima secţiune oferise deja informaţii preţioase cu privire la situaţia arheologică, s-a procedat la cruţarea unor porţiuni din cuprinsul acestei unităţi de cercetare, optându-se pentru varianta cu intermitenţa casetelor. S-au deschis trei casete, corespunzând carourilor secţiunii, primele două CI şi CII cu dimensiunile de 2x2 m, iar cea de a treia (CIII), cu dimensiunile de 3x2 m. Caseta C1, cu dimensiunile de 2x2x0,8 m, a dovedit faptul că în această zonă stratul de depuneri arheologice lipseşte cu desăvârşire, la adâncimea de -0,3 m apărând sterilul arheologic loessoid de culoare gălbuie. Aceeaşi situaţie s-a conturat şi în următoarele două casete, imediat sub stratul mai închis la culoare profilându-se, uneori chiar mai sus, la 0,2 m, sterilul loessoid, nederanjat de nici o intervenţie antropică. Stratigrafia generală a perimetrului descărcat de sarcină istorică se prezintă astfel: -0–0,3 (0,35) m, strat arat, culoare brun-gălbuie, sol lutos, consistent, deranjat de lucrările agricole, lipsit de materiale sau urme de intervenţii antropice de natură arheologică; -0,35–0,8 m, strat nederanjat de lucrările agricole, de culoare galbenă, ce nu conţine, la rândul său, materiale arheologice; Nu este exclus, credem, ca în perimetru să fi existat depuneri arheologice de factură romană sau medievală, însă exploatarea masivă a argilei galbene, nisipoase în scopul confecţionării de cărămizi destinate construcţiilor au afectat exhaustiv acel posibil strat arheologic. Culoarea brună-gălbuie şi subţirimea stratului vegetal dovedeşte perioada scurtă de depunere a humusului, respectiv a procesului de pedogeneză. Rezultatele cercetării arheologice de salvare din perimetrul proiectatei locuinţe familiale a cetăţeanului Mihăilescu Florin Gabriel, dovedeau faptul că aceasta se caracterizează prin lipsa totală a depunerilor de interes arheologic.