Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Alba Iulia | Punct: B-dul Republicii (SC Q1 AUTO SRL) [Apulum II] | Anul: 2004

Anul   2004
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Alba Iulia
Comuna   mun. Alba Iulia
Punct
B-dul Republicii (SC Q1 AUTO SRL) [Apulum II]
Sector   
Toponim   Apulum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ciută Marius Mihai
Dragotă Aurel
Cod RAN    1026.12
Raport În luna octombrie a anului 2004, ca urmare a solicitării din partea DCCPCN Alba, am primit documentaţia necesară pentru efectuarea cercetării arheologice preventive asupra unei parcele aflate în intravilanului oraşului Alba Iulia, strada Republicii, în vederea construirii sediului central al firmei SC "Q1 AUTO" SRL, (proprietarul acesteia fiind dl. Florin Iosa), proiectul vizând o suprafaţă de aprox. 180 m2, areal construibil (fără subsol). Până la momentul debutului cercetărilor arheologice, terenul concesionat de societatea amintită a fost ocupat de parcarea amenajată a Stadionului Municipal Alba Iulia (spaţii verzi, alternate cu porţiuni de pătură de asfalt). Deoarece din arealul imediat înconjurător al zonei respective proveneau o serie de descoperiri arheologice realizate în urma unor cercetări similare de descărcare de sarcină arheologică şi erau cunoscute o serie de staţiuni cu depuneri respectiv obiective de interes arheologic ("Staţia de Salvare", "OMV", "Profi" etc.- necropole de epocă romană şi medievală; structuri de locuire medieval timpurii), situaţia a necesitat efectuarea unei cercetări preventive, respectiv a unei săpături de descărcare de sarcină arheologică. Aceasta a fost efectuată, în urma semnării contractului nr. 6, de firma S.C. Clioconsult S.A. Sibiu şi proprietarul terenului (beneficiarul lucrării), d-l Florin Iosa.
Lucrările s-au efectuat, în perioada 18-27 noiembrie 2004, pe baza autorizaţiei emise de Direcţia Monumente Istorice şi Muzee, din cadrul MCC (nr. înreg. 6586/12.11.2004), fiind coordonate de responsabilul cercetării arheologice preventive, dr. Marius-Mihai Ciută (Univ. Alba Iulia). Din informaţiile dobândite în urma documentării prealabile, dar şi a discuţiilor purtate cu diverşi arheologi de la Muzeul Naţional al Unirii, în anii ‘60 şi ‘70 unele complexe de locuit, aparţinând epocii medievale, au fost cercetate în imediata apropiere a parcelei aflate în atenţie, datele provenite în urma acestor cercetări lipsind însă din Repetoriul Arheologic al Judeţului Alba1.
Zona cercetată se află pe terasa întinsă a platoului Cetăţii Alba Iulia, spre NNE, în intravilanul oraşului, la extremitatea nordică a teritoriului vechiului oraş Apulum. Pentru o localizare mai precisă precizăm faptul că punctul investigat se află la: aprox. 35-40 m spre E de centrul intersecţiei B-dului Republicii cu Calea Moţilor (ce face legătura cu valea Ampoiului, Zlatna, Abrud, Câmpeni); la 25-20 m spre E de Staţia de benzină OMV; la 50 m spre SE de magazinul Profi; la 80 de m spre N de Direcţia Judeţeană de Agricultură Alba; la 20 m V de poarta a II-a şi gardul Stadionului Municipal Alba Iulia; la cca. 100 m spre SV de Bazinul Olimpic al Oraşului. Din studiul hărţilor mai vechi, am constatat că în imediata apropiere a parcelei a existat calea ferată îngustă (mocăniţa), ce făcea legătura cu oraşul Zlatna precum şi un drum mai vechi (sec. XVIII-XIX), dezafectat.
Din punct de vedere topografic, în conformitate cu datele expertizei geologice şi topografice şi a măsurătorilor efectuate din punctul de staţie 176 (cu ajutorul aparatului THEO 020a în sistemul de proiecţie Stereo `70), parcela prezintă următoarele coordonate: 12°32’11" faţă de Catedrala Catolică, 07°54’21" faţă de Moara Bălcescu.
Parcela are o formă complexă, compusă dintr-o porţiune dreptunghiulară (11x5 m), cu laturile lungi orientate N-S, la care se adaugă, spre V, un semicerc complet, lipit cu diametrul său maxim (18 m, raza de 9 m) de latura vestică a dreptunghiului şi al cărui centru corespunde cu mijlocul laturii vestice (5,50 m) a patrulaterului. Suprafaţa totală a parcelei însuma astfel aprox. 180 m2.
Înainte de demararea lucrărilor arheologice propriu-zise, am constatat că o anumită porţiune a parcelei (mai precis cea determinată de semicercul cu raza de 9 m) este traversată, pe direcţia NV-SE, pe o lungime de peste 15 m, de un canal colector, dezafectat, aflat la o adâncime de aprox. 1,5 m, cu o lăţime de peste 1,5 m. Arealul corespunzător ductului acestuia a fost, prin urmare, exclus din atenţia cercetărilor noastre, deoarece el dovedea distrugerea oricăror potenţiale structuri sau depuneri de interes arheologic.
În anii precedenţi (1998-2003), în arealul aflat în imediata apropiere a perimetrului supus atenţiei noastre au fost efectuate repetate cercetări preventive şi de salvare, în scopul eliberării de sarcină arheologică a zonelor unde au fost construite două obiective comerciale (benzinăria OMV respectiv magazinul Profi). Acestea au relevat existenţa unor necropole succesive, ce încep în epoca romană şi continuă până în sec. X-XI. Din rapoartele publicate, reieşea că pe latura dinspre NE a terenului descărcat al OMV mormintele erau foarte rare sau chiar lipseau, fie ca urmare a unor intervenţii moderne şi contemporane, ce au distrus contextele arheologice, fie ca surprinderii a limitei, fireşti, a necropolelor.
Documentarea prealabilă s-a concretizat prin studiul rapoartelor realizate anterior în urma lucrărilor similare în arealul apropiat şi deplasarea (cercetarea de teren) în vederea familiarizării cu arealul şi poziţiile descoperirilor anterioare. Trebuie să menţionăm cu această ocazie faptul că pe arealul imediat învecinat (la aprox. 30 m spre V se află staţia de benzină "OMV", iar la aprox. 60 m spre NV se află magazinul "Profi") au fost efectuate, în anii precedenţi (1998-2003), săpături succesive de descărcare de sarcină arheologică de către specialişti ai MNUAI şi ai DCCPCN Alba.
Conform informaţiilor obţinute în urma documentaţiei, se aprecia faptul că în arealul aflat în atenţia noastră era posibilă surprinderea margini estice şi nord-estice a necropolelor (romană sau medievală) dar şi a unor locuirii medievale timpurii. Necropola medievală timpurie ("Staţia de Salvare"), aparţinând sec. VIII-XI şi cercetată sistematic între anii 1980-1984, se află la o distanţă de 100 de m spre S-SV de punctul, ce face obiectul raportului de faţă2.
La momentul deplasării la faţa locului, proprietarul terenului (asistat de topograf) procedase la trasarea limitelor spaţiului vizat pentru construcţie. S-a decis săparea integrală a porţiunii dreptunghiulare, prin intermediul unei secţiuni-suprafeţe (SI = 5x11 m), şi executarea unei noi secţiuni (SII = 2x11 m), paralel cu prima, prin lăsarea unui martor de 0,4 m între ele. Strategia de săpătură a fost decisă (influenţată) de morfologia parcelei, de prezenţa canalului de drenaj mai sus menţionat, precum şi de prezenţa a doi plopi de mari dimensiuni (aflaţi în partea nordică a parcelei, în imediata apropiere a trotuarului B-dului Republicii, tăiaţi la momentul demarării lucrărilor arheologice), ai căror rădăcini ar fi împiedicat desfăşurarea săpăturii arheologice.
SI/2004 - Încă de la bun început, datorită situaţiei în care secţiunea-suprafaţă era traversată, pe diagonală, din colţul de NE spre cel de SV, de o bandă de bitum (cale de acces, drum), a fost necesară îndepărtarea acesteia cu ajutorul mijloacelor adecvate (excavator), astufel încât limita verticală superioară al unităţii de cercetare a prezentat diferenţe de nivel de cca. 0,3 m, vizibilă în cadrul fotografiilor realizate. În zonele în care se aflau spaţiile verzi, s-a procedat la îndepărtarea stratului considerat, convenţional, "stratul vegetal", în scopul egalizării nivelului de pornire al săpăturii. După îndepărtarea stratului vegetal, din colţurile de SE şi cel de NV (unde exista acest nivel) cu o grosime de aprox. 0,3-0,35 m, acesta s-a dovedit a fi sărac în materiale de factură arheologică. Fragmente de cărămizi, fragmente de vase ceramice, pigmenţi specifici de certă provenienţă romană, sunt elementele de factură arheologică descoperite în acest strat. Poziţia lor, în mod sigur deranjată, secundară, dovedeşte faptul că nu este vorba de un nivel de locuire sau de structuri "in situ". Cel mai probabil, acest strat de pământ, de culoare brun-roşcată, sfărâmicioasă, bogat în humus, acoperit de iarbă, reprezintă un nivel recent de umplere, cu pământ provenit din perimetru. În aceeaşi direcţie pledează şi două cărămizi fragmentare romane, suprapuse în mod aleatoriu, care ar fi putut să aparţină unui sarcofag de epocă romană, distrus în urma îndreptării terenului.
Următorul nivel de săpare a reprezentat îndepărtarea "patului" de pietriş şi nisip (griblură) al benzii de bitum, în special în jumătatea nordică a suprafeţei. În jumătatea sudică, stratul de pământ de umplutură s-a dovedit a fi mai gros, de aprox. 0,4-0,5 m desprinzându-se uşor (clivând aproape) de stratul de pietriş, aflat imediat sub el, dovedind, şi prin această proprietate faptul că este vorba de o tasare artificială, antropică, de dată recentă. Stratul de pietriş de sub banda de bitum, tasat la rândul său, de o duritate şi consistenţă deosebită, s-a dovedit a coborâ, uşor, spre S, astfel că pe profilul de S al secţiunii limita sa superioară s-a surprins la adâncimea de cca. -0,5 m. După cum era de aşteptat, în acest nivel nu au fost descoperit nici un material arheologic. La acest nivel, aproape de extremitatea sudică s-au conturat, pornind din limita superioară a stratului compact de pietriş, două gropi (G1 şi G2) cu dimensiuni diferite (G1 = 1,5 m diametru; G2 = 1 m diametru), şi forme relativ circulare. Prima dintre ele a fost surprinsă în întregime în vreme ce cea de a doua a fost surprinsă intrând în profilul de sud al secţiunii-suprafaţă. La golirea lor, după cum preciza nivelul de pornire, au fost surprinse materiale specifice (pietre de paviment, materiale de construcţie, fire metalice izolate, fragmente de plastic, elemente metalice oxidate) de provenienţă contemporană.
Sub nivelul de pietriş, s-a conturat, la adâncimea de -0,5 m, un strat de culoare închisă, negru-verzui cu nuanţe roşcate, deosebit de compact, argilos, specific zonelor în care apa a staţionat multă vreme (turbăriilor şi mlaştinilor). Grosime acestui strat, în cuprinsul căruia nu a fost surprins nici un material arheologic, dovedind lipsa oricărei intervenţii antropice, diferă, de la -0,4 şi chiar -0,5 m în zona de N a profilului estic, la -0,2 şi chiar -0,1 m în jumătatea sudică a aceluiaşi profil, din cauza lentilei de pietriş compact care, după cum aminteam anterior, coboară în această direcţie.
După adâncirea sub acest nivel, la adâncimea de aprox. -0,9-0,95 m, pe aproape toată suprafaţa secţiunii s-a relevat un strat de culoare tot mai deschisă, mai consistent, compact, lutos, în cuprinsul căruia nu au fost descoperite materiale arheologice, pentru ca la 1 m adâncime acesta să devină total galben la culoare, lipsit total de materiale arheologice, considerat de noi sterilul arheologic, loessoid. Pentru o imagine clară a stratigrafiei, în primele carouri ale secţiunii (cele din jumătatea nordică) s-a procedat la adâncirea şi în acest strat, chiar dacă el nu a furnizat absolut nici un material. În treimea sudică a suprafeţei, datorită "coborârii" lentilei de pietriş, stratul negru de deasupra sterilului se subţiază considerabil, astfel că lentila de pietriş se adânceşte până la contactul direct cu sterilul, galben, loessoiod. Adâncirea prin urmărirea lentilei de pietriş a dovedit că aceasta depăşeşte în adâncime stratul steril arheologic, astfel că am considerat inutilă continuarea săpăturii în această unitate de cercetare.
La ora actuală, judecând după evoluţia lentilei de pietriş, considerăm că aceasta poate să reprezinte amenajarea drumului de sec. XIX-XX, dezafectat de lucrările de amenajare (prin nivelare, tăierea depunerilor, tasare) a parcării Stadionului, toate depunerile de deasupra ei fiind de epocă contemporană dar care conţin şi structuri de epocă romană antrenate de lama buldozerelor şi împinse pentru a "umple" spaţiile verzi. Altfel spus, parcela suprapune, pe o suprafaţă relativ mare, structuri moderne şi contemporane ce au afectat potenţialele structuri antice şi/ sau medievale.
SII/2004 - Paralel cu secţiunea-suprafaţă SI, a fost executată, lăsându-se un martor de 0,4 m, o nouă unitate de control şi informare stratigrafică. Cu dimensiunile de 11x2 m, aceasta a avut acelaşi scop, de a releva prezenţa în succesiunile stratigrafice prezente urmele unor intervenţii antropice. Prin succesiunile sale de depuneri de tip pedologic şi de amenajări antropice contemporane, a dovedit similitudini până la identitate cu cele din suprafaţa I.
Sub stratul de umplutură reprezentat de pământul de culoare brun-roşcată cu materiale arheologice sporadice, de provenienţă romană, deranjate din contextul lor iniţial (0–0,3 m), se prezintă stratul de pietriş şi nisip al benzii de bitum, cu materiale contemporane (-0,3–0,5 m, pe alocuri lipseşte), urmat de stratul negru-verzui specific mlaştinilor, care, de la adâncimea de -0,9 m se transformă, treptat, în depunere loessoidă, compactă, sterilă arheologic la rândul ei. Nici în această secţiune nu a fost detectată nici o structură sau depunere de interes arheologic.
Suprafaţa cercetată (săpată) sistematic a fost astfel de aprox. 77 m2 (prin adăugarea suprafeţei martorului ea poate fi evaluată la cca 83 m2). Dacă la aceasta se adaugă suprafaţa afectată de canal (cca. 22,5 m2), ajungem la o suprafaţă totală "investigată" şi "descărcată" de sarcină a ajuns astfel la aprox. 106 m2, poate chiar mai mult, reprezentând peste 60% din suprafaţa totală a parcelei.
Arealul a reprezentat în diferite epoci o zonă uşor mlăştinoasă, fapt confirmat de consistenţa lutoasă, glodoasă a solului. Aspectul deosebit de plan al terasei, aflată la poalele dealului Mamut, a favorizat astfel de fenomene în urma cărora apele meteorice au putut avea caracterul de permanenţă. Singurele urme de locuire umană sesizată în cadrul acestei parcele este cea din epoca romană. Din păcate depunerile aparţinând acestei epoci, conţinând potenţiale morminte, au fost puternic afectate de lucrările edilitare, desfăşurate de-a lungul ultimelor decenii. Singurele vestigii rămase neatinse sunt reprezentate de tălpile de fundaţii în cazul unor ziduri sau de complexele adâncite, ca în cazul celui descoperit în secţiunea III, ce poate fi interpretat ca un posibil loc de depozitare a reziduurilor provenite de la construcţii dezafectate.
Stratigrafia generală a perimetrului descărcat de sarcină istorică se prezintă astfel:
-0–0,3 (0,35) m, strat puternic afectat de lucrări edilitare, culoare neagră-brun închisă, sol lutos, consistent, în amestec cu lentile de pietriş şi nisip, provenite din amenajările păturii de asfalt. Materialul arheologic sporadic, atipic, în poziţie secundară (fragmente ceramice, fragmente de tegulae, foarte puţine), aparţine epocii romane;
-0,3–0,6 m, strat deranjat de lucrările edilitare, de culoare deschisă, pietriş şî nisip, ce nu conţine materiale arheologice; în jumătatea sudică a secţiunii I a fost surprinsă o lentilă groasă, gălbuie, compactă, dură de pietriş amestecat cu nisip, ce constituia, probabil, "patul" unui drum mai vechi;
-0,6 (0,65)–0,9 m, strat de culoare gradată, dinspre brun închis spre brun şi apoi gălbui, sol cu o consistenţă deosebită, tasat, lipsit de materiale arheologice;
-0,9–0,95 m limita superioară a stratului de culoare galbenă, de consistenţă lutoasă, steril arheologic.
În ceea ce priveşte gropile respectiv şanţul, descoperite în SI/2004, funcţionalitatea lor ne este încă neclară. Este cert însă faptul că ele sunt de factură contemporană.
Rezultatele cercetării arheologice preventive din perimetrul proiectatului sediu al SC "Q1 Auto" SRL, dovedesc faptul că aceasta, deşi se află în imediata apropiere a marginilor nordice ale oraşului roman respectiv al locuirilor medievale, probabil în zona periferică a necropolelor din respectivele epoci (cercetate anterior), nu prezintă depuneri de interes arheologic. Chiar dacă în acest areal ar fi existat morminte, acestea au fost distruse, total, de lucrările (terasările, nivelările) efectuate cu ocazia construirii Stadionului Municipal, respectiv a parcării din zona sa vestică. Înclinăm să credem însă că astfel de complexe, totuşi, nu au existat, iar parcela s-a aflat în afara necropolelor (romană şi/ sau medievală) deoarece stratul de pământ negru de deasupra sterilului arheologic (în cazul, firesc, în care el nu este, la rândul lui, rezultatul unei operaţiuni de nivelare – fiind adus astfel din altă parte – ipoteză care este însă, la rândul ei, greu de crezut), deşi afectat în partea sa superioară, ar fi putut păstra în partea sa inferioară urme ale unor astfel de complexe adâncite, urme nedetectate însă de cercetarea arheologică.
Rezumat The archaeological research performed in Alba Iulia-Republicii Street (Auto Q1 SA) was located nearby to OMV and Profi archaeological sites. The investigation has proved that Roman and Mediaeval necropoles were not extending to North. This fact could be the destroying result after Modern works. Another reality could be the fact that the excavation carried out in this point was located somewhere between the historical limitations of the sites mentioned above.
English Abstract The archaeological research performed in Alba Iulia, Republicii Street (Auto Q1 SA) was located nearby to OMV and Profi archaeological sites. The investigation proved that Roman and Middle Ages cemeteries did not extend to the north. That might have resulted from damaging modern works. Another reality could be the fact that the excavation carried out in this spot was located somewhere between the historical limitations of the sites mentioned above.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu