Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Alba Iulia | Punct: str. Septimius Severus f.n. (proprietatea Ciufudean) [Apulum II] | Anul: 2004

Anul   2004
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Alba Iulia
Comuna   mun. Alba Iulia
Punct
str. Septimius Severus f.n. (proprietatea Ciufudean) [Apulum II]
Sector   
Toponim   Apulum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Gligor Mihai
Mazăre Paula
Paul Iuliu
Rustoiu Gabriel Tiberiu
Cod RAN    1026.12
Raport Suprafaţa supusă cercetării se află în oraşul Alba Iulia, pe str. Septimius Severus, în aşa-numitul cartier "Tolstoi", la aprox. 50 m, spre E, de Biserica Greco-Catolică şi la aprox. 100 m, spre SV, de un şir de blocuri. Construirea blocurilor din zonă a determinat mutarea unei mari cantităţi de pământ şi pietriş, fapt ce a dus la crearea unei terase artificiale, ce afectează şi zona aflată în studiu. Din acest motiv, între laturile SV şi NE ale suprafeţei, există o diferenţă de nivel de aprox. 2 m.
În cartierul "Carolina", învecinat în partea de S, cercetările întreprinse în anul 1982 de către M. Bărbulescu şi H. Ciugudean au surprins o zonă cu clădiri romane din sec. II-III, aparţinând municipiului Septimium Apulense1.
Obiectivul cercetării - descărcarea de sarcină arheologică a unei suprafeţe de aprox. 12x11 m (132 m2), destinată construirii unei locuinţe familiale.
Pentru verificarea stratigrafiei şi a posibilelor depuneri de interes arheologic, au fost trasate două sondaje de control (SI şi SII) în extremităţile nordică şi sudică ale suprafeţei destinate construcţiei, cu dimensiunile de 3x2 m. Ulterior, urmărindu-se depunerea materialelor arheologice, SI a fost extinsă succesiv; a rezultat o suprafaţă de 7x5,5 m. În paralel, în prelungirea SI, pe latura estică, a fost deschisă SIII (4x2,5 m), cu un martor de 1 m faţă de SI. În final, martorul a fost desfiinţat, suprafaţa denumită în continuare tot SI, căpătând forma literei "L", cu laturile de NE şi NV, cele mai lungi, de 9 m, respectiv 7 m. Sistemul de caroiaj, cu un total de 16 carouri, a fost realizat din doi în doi metri, notarea carourilor începând din colţul de N, cu litere de la A la E spre E şi cifre de la 1 la 4 spre V. Forma neregulată a suprafeţei a generat şi şase carouri mai mici de 2x2 m, respectiv de 2x1 m şi 1,5x1 m. Tehnica de săpătură a constat, după decopertarea şi identificarea stratului de cultură, în adâncirea pe niveluri succesive de şpăcluire.
În SI a fost surprinsă următoarea succesiune stratigrafică:
- 0-0,15 m - nivel vegetal negru-cenuşiu tare;
-0,15-0,3 (0,4) m – nivel cu pământ negru-cenuşiu, granulos, bogat în depuneri aparţinând epocii romane, interpretate ca aparţinând unei locuinţe, notată L1. Nivelul a fost răvăşit de lucrările agricole, fapt ce a determinat o consistenţă şi o distribuţie inegală a depunerilor arheologice; cu o concentraţie mai mare în carourile din partea nordică (NV şi NE) şi o dispersie mai mare, până la absenţă în carourile din partea de sud (SV şi SE), zonă în care sterilul apare deja la –0,3 m. În zona nord-vestică, în carourile A2-A3 şi parţial B2-B3, între adâncimile -0,20(25) -0,40 m a fost surprinsă o aglomerare de pietre de râu, pietriş, material tegular în amestec cu ceramică, aglomerare înregistrată cu claritate pe profilul de NV între m. 3-6 şi interpretată ca reprezentând parte din aria de dărâmătură a unui posibil zid. În zona nord-estică, în carourile B1-B2 şi C1-C2, s-a constatat o concentrare a materialului ceramic şi osteologic.
-0,3 (0,4) -0,45 (0,5) m – nivel cu pământ negru-cenuşiu cu arsură, afânat, nederanjat. În zona nord-estică a suprafeţei, între m. 3-6 (respectiv carourile B1-B2 şi C1-C2) stratul de depuneri se adânceşte până la –1 m sub forma unei gropi, denumită G1. În această zonă, precum şi în groapă, au fost descoperite, pe lângă materialul ceramic şi osteologic, numeroase ace din os. În partea de NV a suprafeţei, sub aglomerarea de pietre şi tegulae, înregistrată în carourile A2-A3 şi B2-B3, au fost descoperite mai multe vase întregibile sau cu profil întregibil.
-0,45(0,5) m – nivel de culoare galbenă, nisipos (sterilul arheologic). Sterilul apare neuniform, în colţurile de N, V şi de SE el fiind mai ridicat decât în zona centrală a suprafeţei.
În SII nu a fost depistat un strat de cultură, sporadic fiind găsite câteva fragmente ceramice. Sterilul are o culoare maroniu-gălbuie, cu infiltrări ale pânzei freatice. Pentru siguranţă s-a săpat în trepte până la adâncimea de 2 m.
Materialul arheologic deşi abundent are un caracter foarte fragmentar, mai ales în nivelul afectat de lucrările agricole. Ceramica prezintă o mare diversitate de tipuri, alături de ceramica de uz casnic sau de bucătarie (oale, castroane, farfurii, pahare, capace, multe de factură grosieră) fiind descoperite şi fragmente de amfore, mortaria şi chiar ceramică de lux, terra sigillata, de producţie locală şi de import. Materialul de construcţie, descoperit de asemenea în cantităţi apreciabile, constă în fragmente de ţigle, cărămizi, olane. Materialul osteologic provine de la animale de talie mare (bovine), animale de talie mică (ovine, suine) dar şi păsări. Materialul special este la rândul său bine reprezentat. Au fost găsite aprox. 100 fragmente de sticlă, ce aparţin, în general, unor vase de mici dimensiuni (pahare, flacoane); fragmente de la 8 lucernae; 23 ace din os, de diferite tipuri şi dimensiuni.
Fără a lua în considerare numărul mare de cuie şi piroane din fier, au fost descoperite mai mult de 20 piese din metal, dintre care demne de menţionat ar fi o cheie, foarte bine conservată, două fibule şi 7 monede din bronz şi argint. Cel mai bine păstrat este un denar emis în timpul lui Severus Alexander.
În SI răvăşirea puternică a stratului de cultură, ca urmare a lucrărilor agricole, a împiedicat identificarea planului unei construcţii chiar dacă abundenţa şi diversitatea materialelor pledează pentru existenţa în zonă a unei locuinţe romane de sec. III. Este foarte probabil ca, de fapt, săpătura să fii surprins zona exterioară a unei clădiri care se află la NV de suprafaţa cercetată. În favoarea acestei ipoteze pledează atât aglomerarea de bolovani, pietriş şi material tegular, identificată doar în această zonă şi asupra căreia nu s-au putut stabili nici orientarea, nici ordinea de cădere a materialelor, cât şi rarefierea materialelor până la dispariţia lor treptată înspre sud - estul şi sud - vestul suprafeţei şi apariţia sterilului mai sus decât în restul suprafeţei.
Dată fiind configuraţia terenului, precum şi faptul că în SII nu s-a identificat nici un strat de cultură, se pare că zona de SV a suprafeţei supuse descărcării de sarcină arheologică este o zonă cu pământ de umplutură, împins în timpul construirii cartierului de blocuri.
Consistenţa depunerilor romane nu se limitează doar la aria cercetată, după informaţiile oferite de vecini acestea se întind şi pe parcele învecinate. Asociind aceste date cu descoperirile din cartierul Carolina putem concluziona că Municipium Septimium Apulense cuprindea în sec. II-III şi această parte a oraşului Alba Iulia.
Rezumat Zusammenfassung:
In den Monaten Juni und Juli des Jahres 2004 wurde auf der Septimius Severus Straße, Wohnviertel "Tolstoi", an ungefähr 50 m Ost von der Griechisch-Katholischen Kirche eine Notgrabung durchgeführt. Der Zweck der Forschung ist eine vorbeugende archäologische Grabung der für eine Gebäude bestimenden Fläche.
Ürsprünglich haben wir zwei Forschungeinheiten (SI und SII) von 3x2 m aufgeteilt. Die Forschungeinheit SI wurde später nacheinander erweitert und eine Fläche von 7x5,5 m ist hevorgegangen. Gleichzeitig ist in der Verlängerung S I auf der ostlichen Seite die Forschungeinheit SIII (4x2,5) angefangen worden. Am Ende hat die Forschungeinheit SI die Form der Buchstabe "L" bekommen.
In die Forschungeinheit S I haben wir reiche leider sehr gestörte römische Bodenfunde (3. Jh.) entdeckt. Die Funde gehörten einem Haus (L1) oder der äußerlichen Seite eines Hauses, das auf der nordwestlichen Seite des untersuchenden Fläche ist. Eine 1 m vertiefte Grube (G1) wurde auch auf der nordostlichen Seite des Fläche entdeckt.
Wir haben keine Kulturschicht in die Forschungeinheit S II gefunden aber einige römische Scherben sind entdeckt worden.
Trotzdem sehr reich und verschieden sind die Funde sehr bruchstückhaft. Wir erwähnen aus besondere Funde: Bruchstücke von Terra Sigillata, Fragmente von acht Lucernae, ungefähr 100 Scherben der Glaswaren, ein bronzener Schlüssel, zwei Fibeln, sieben bronzene und silberne Münzen (einschlißlich ein Denar von Severus Alexander).
Auf Grund des Fundes aussprechen wir für Einstellung der Zone im Umfang der römischen Stadt Municipium Aurelium Apulense.
English Abstract The excavations were conducted in the so-called Tolstoi district, about 50 m to the east of the Graeco-Catholic Church. To the south, in Carolina district, the excavations conducted in 1982 by M. Bărbulescu and H. Ciugudean uncovered an area with Roman buildings from the 2nd-3rd centuries, belonging to the city of Septimium Apulense. The goal of the excavations was the clearance of a surface of about 132 sq.m., destined for the construction of a family dwelling. Two surveys (SI and SII) were drawn in the north end and the south one of the construction surface.
In SI the damage done to the culture level by agricultural works prevented the identification of a construction plan even if the abundance and diversity of the materials point to the existence of a 3rd century Roman dwelling in the area. In SII no culture level was identified. The pottery includes a wide range, from coarsewares (pots, bowls, plates, glasses, lids) to amphora fragments, mortaria and even luxury pottery, local and imported terra sigillata. The construction material, found in large quantities, consists of tile, brick, gutter tile fragments. The bones come from large animals (cattle), small animals (sheep, swine), and birds.
About 100 glass sherds were found usually from small vessels (glasses, phials); fragments from 8 lucernae; 23 bone pins. We uncovered over 20 metal artifacts, worth mentioning are a key, very well preserved, two fibulas and seven bronze and silver coins. The best preserved is a denarium issued during the time of Severus Alexander.
The consistency of the Roman deposits is not confined to the excavated area. By associating these data to the finds in Carolina district we can conclude that Municipium Septimium Apulense used to include also this part of the town of Alba Iulia during the 2nd-3rd centuries.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu