.
Bucureşti | Punct: Militari-Câmpul Boja | Anul: 2004
Anul:
2004
Epoca:
Hallstatt;Latene
Categorie:
Domestic
Județ:
Bucureşti
Localitate:
Bucureşti
Comuna:
mun. Bucureşti
Punct:
Militari-Câmpul Boja
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Morintz Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Negru Mircea responsabil Muzeul Municipiului Bucureşti
Schuster Cristian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

În anul 2004, au fost efectuate săpături arheologice sistematice şi preventive în sectoarele B şi C. Cercetările arheologice sistematice au constat într-o secţiune cu suprafaţa de 60 m2, iar cele preventive în 50 de secţiuni şi patru casete cu suprafeţe totale de 1649 m2.
În cursul săpăturilor arheologice sistematice din sectorul C au continuat să fie investigate o groapă din sec. II-III p. Chr şi două bo...rdeie din sec. al VI-lea p. Chr, parţial surprinse în campania din anul 2003. De asemenea, au fost descoperite o groapă din sec. II-III p. Chr şi una din sec. VI p. Chr.
Săpăturile arheologice preventive din sectorul C s-au încheiat cu cercetarea unui număr de 20 de complexe arheologice, respectiv şase bordeie şi 14 de gropi. Dintre cele şase bordeie cercetate, patru erau din sec. III p. Chr şi două din sec. VI p. Chr, iar din cele 14 de gropi, două din epoca bronzului, 11 din sec. II-IV p. Chr şi una din sec. VI p. Chr. În sectorul B au fost cercetate trei gropi, dintre care una era din neolitic (cultura Boian), una din epoca bronzului (cultura Glina) şi una din prima epocă a fierului.
Neolitic - cultura Boian
În secţiunea S90, pe profilul vestic al capătului secţiunii, la adâncimea de 0,45 m a fost descoperit un pandantiv din piatră şlefuită, atribuit culturii Boian. Aceleeaşi culturi a fost atribuită o groapă descoperită în cadrul secţiunii S94, în care au fost descoperite fragmente dintr-un vas decorat în tehnica barbotinei asociată cu un brâu alveolat şi butoni rotunzi.
Epoca bronzului - cultura Glina
Materialul arheologic descoperit constă în fragmente de vase ceramice, rotiţe de lut ars, oase de animale. Ceramica descoperită poate fi încadrată în două categorii: din pastă semifină şi din pastă semi-grosieră. Vasele de dimensiuni mari sau mijlocii au fost decorate cu pastile sub buze, brâuri alveolate şi brâuri crestate.
Cultura Tei
În sectorul C, ceramica din epoca bronzului a fost descoperită în stratul de cultură şi în cele două gropi cercetate. În funcţie de pastă şi funcţionalitate vasele pot fi împărţite în două categorii: ceramica din pastă fină sau semifină pentru servitul mesei (căni, străchini) şi ceramica grosieră şi semigrosieră (vase de mari dimensiuni, oale). Prima categorie este decorată cu motive geometrice incizate, a doua cu striuri realizate cu măturica şi brâul alveolat. Fragmentele de vase ceramice descoperite aparţin fazelor III şi IV ale culturii Tei.
Hallstatt
În sectorul B a fost surprinsă o groapă din prima epocă a fierului. Sporadic, în unele secţiuni au apărut câteva fragmente de vase ceramice din aceeaşi perioadă. Acestea provin de la cupe şi vase bitronconice (în special cupe şi vase cu două toarte).
La Tene
În stratul de cultură din unele secţiuni au fost descoperite câteva fragmente de vase ceramice din pastă modelată cu mâna care aparţin La Tene-ului getic, prin pasta, formele de vase şi decorul specifice acestei perioade.
Principala formă identificată sunt vasele cilindrice cu pereţi arcuiţi spre interior decorate cu butoni triunghiulari, dreptunghiulari sau semilunari şi brâu alveolat. Cronologia fragmentelor de vase descoperite poate fi stabilită, pe baza formelor, pastei şi elementelor de decor la sec. IV-III a. Chr. şi II-I a. Chr. În secţiunea S44 au fost descoperite o verigă din bronz cu nodozităţi şi o piesă din os, ambele fiind din categoria materialelor de harnaşament specifice sec.lor II-I a. Chr.
Sec. II-IV p. Chr.
Bordeiele cercetate aveau forma rectangulară cu colţurile rotunjite. În interiorul lor nu se aflau instalaţii de foc, dar în unele cazuri erau gropi de provizii. Materialul arheologic colectat constă în ceramică, fragmente de lut ars, obiecte din lut ars, obiecte din metal şi os, oase de animale, cenuşă şi lemn ars. Gropile de provizii cercetate aveau în general forma cilindrică. Diametrele lor variau între 1,20-1,35 m, iar adâncimea între 0,98-1,98 m. Materialul arheologic colectat constă în ceramică, fragmente de lut ars, obiecte din lut ars, obiecte din metal şi os, oase de animale, cenuşă şi lemn ars.
Descoperirile arheologice anterioare campaniei din anul 2004 au fost încadrate în sec. II-III p. Chr.1 În campania din anul 2004, au apărut unele vestigii arheologice care pot fi datate şi în sec. IV p. Chr. Un piepten din os, descoperit în groapa nr. 66, este de formă semicirculară, dinţii fiind prinşi între două plăci de os legate cu nituri din bronz. Astfel de piepteni au fost descoperiţi în aşezări de tip Militari-Chilia la Coloneşti-Mărunţei şi Dulceanca2, unde pot fi dataţi de la mijlocul sec. al III-lea p. Chr până la sfârşitul sec. şi eventual la începutul sec. al IV-lea p. Chr3 Piepteni de acest tip au fost descoperiţi şi în cadrul culturii Sântana de Mureş-Cerneahov, în cadrul necropolelor din sec. al IV-lea p. Chr de la Spanţov, Independenţa şi Alexandru Odobescu4.
În stratul de cultură din secţiunea S54 a fost descoperit şi un fragment de strachină bitronconică acoperită cu slip negricios decorat cu motive lustruite în reţea. Această strachină este specifică culturii Sântana de Mureş-Cerneahov, având analogii la Spanţov şi în alte necropole din sec. al IV-lea p. Chr5
Sec. VI p. Chr
Din sec. VI p. Chr datează două bordeie şi două gropi. Bordeiele au forma aprox. rectangulară cu colţurile rotunjite. Într-unul din colţuri era un cuptor scobit într-un bloc din lut cruţat. Unul dintre ele era în formă de potcoavă, celălalt era rotund. La construirea ambelor cuptoare au fost folosite şi pietre din calcar. În interiorul lor au fost găsite abandonate fragmente mari de vase, unele aproape întregibile. Podeaua nu prezenta urme de lutuire şi nu au fost constatate gropi pentru stâlpi de susţinere. Încadrarea cronologică s-a făcut pe baza ceramicii din pastă modelată cu mâna sau la roată6, respectiv a fibulei digitate7.
Sec. XIX
În stratul vegetal au fost descoperite câteva fragmente de vase ceramice şi o pipă, datate în limitele sec. XIX. Încadrarea cronologică a fost făcută pe baza materialului ceramic şi a unei pipe din lut ars. În sec. al XIX-lea, în aria sitului exista satul Boja.

Note Bibliografice:

Note:


1. M. Negru, O locuinta de tip Militari-Chilia descoperita la Bucuresti-Militari Câmpul Boja, CAB, VI, 2005, p. 173-180; idem, Bucuresti. Punct: Militari-Câmpul Boja, în CCA 2004, p. 257-259; idem, în M. Negru, C. F. Schuster, D. Moise, Militari-Câmpul Boja. Un sit arheologic pe teritoriul Bucurestilor, Bucuresti, 2000, p. 57-152.
2. Gh. Bichir, Geto-dacii din Muntenia în epoca romana, Bucuresti, 1984, p. 52, pl. LV:1-4.
3. Ibidem, p. 93.
4. B. Mitrea, C. Preda, Necropole din sec. IV e.n. în Muntenia, Bucuresti, 1966, p. 140, pl. 66:5 (Spantov); 117:10; 238:8, 9.
5. Ibidem, p. 133, fig. 71:1; 256:1-2.
6. D. Gh. Teodor, Civilizatia romana la est de Carpati în sec. V-VII. Asezarea de la Botosana-Costisa, Bucuresti, 1983, fig. 39:2, 3, 5; 40:6.
7. O fibula similara a fost descoperita la Cascioarele (V. Teodorescu, Centre mestesugaresti din sec. V/VI-VII e.n. în Bucuresti, Bucuresti - Materiale de Istorie si Muzeografie 9, Bucuresti, 1972, p. 86, fig. 7:2).

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO