Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Căscioarele | Judeţ: Călăraşi | Punct: D'aia Parte | Anul: 2004

Anul   2004
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Latene
Perioade
Neolitic;
Eneolitic;
La Tène
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Călăraşi
Localitate   Căscioarele
Comuna   Căscioarele
Punct
D'aia Parte
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Gureşoae Viorica Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa
Şerbănescu Done responsabil Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa
Cod RAN    101733.04
Raport Situl arheologic din punctul D-aia parte este situat la marginea comunei Căscioarele, pe malul de E al lacului Cătălui, la 150 m N de cunoscuta aşezare eneolitică Ostrovelul. O primă etapă de investigaţii în aşezare s-a făcut prin mai multe sondaje efectuate între anii 1963–1971 de Muzeul din Olteniţa. Săpăturile sistematice au fost declanşate în anii 1991, iar anul 1992 colectivul de cercetare este format din Done Şerbănescu, Valeriu Sîrbu şi Paul Damian. S-a stabilit că în acest punct se află un complex de aşezări suprapuse aparţinând civilizaţiilor Dudeşti, Boian, Gumelniţa şi Latene, iar grosimea straturilor de depuneri arheologice depăşeşte 4 m. În sec. IV-III a. Chr. aici a existat o importantă cetate geto-dacică.
Campania din acest an a avut ca obiectiv cercetarea complexului nr.4/1992, reprezentat prin locuinţa eneolitică nr.1, interceptat în SIII, carourile 7-14, la adâncimea de -0,2–0,5 m. În această zonă stratul Latene fiind foarte subţire, locuinţa eneolitică a fost distrusă în bună parte de lucrările agricole. Pentru cercetarea locuinţei a fost deschisă o casetă alăturată, lată de 2 m şi lungă de 0,3 m. L1 este situată cu laturile lungi pe direcţia N-S şi are o lungime 12 m. Lăţimea locuinţei nu a putut fi precizată deoarece latura de E se află încă în zona rămasă necercetată. După îndepărtarea molozului locuinţei, format din chirpic ars la roşu-cărămiziu, s-a constatat că locuinţa avea două încăperi de dimensiuni diferite separate de un prag despărţitor. În încăperea din partea de S, aproape de intrare, se afla o vatră de formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite şi gardină scundă. Podeaua locuinţei era formată din lut bătut. În încăperea din partea de N, lângă peretele nordic a fost descoperit un complex de vase sparte pe loc, din care unele sunt întregibile. Dintre vasele descoperite semnalăm următoarele forme: fragmente dintr-un vas de mari dimensiuni decorat cu excizie largă, străchini decorate cu grafit, pahare cu partea inferioară tronconică şi corpul cilindric, castroane cu umăr lat, capace ş.a. În locuinţă s-au mai descoperit lame fragmentare, răzuitoare, o greutate de lut fragmentară şi un idol zoomorf. Cercetările din campania viitoare vor completa informaţiile obţinute privind tehnica de construcţie a locuiţei L.1 şi a amenajării spaţiului interior. Din analiza formelor de vase şi a decorului de pe ele, complexul cercetat aparţine fazei A1 a civilizaţiei Gumelniţa.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu