.
Dudeştii Vechi | Judeţ: Timiş | Punct: Movila lui Deciov (Õstelep) | Anul: 2004
Anul:
2004
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade:
Neolitic;
Eneolitic
Categorie:
Domestic
Județ:
Timiş
Localitate:
Dudeştii Vechi
Comuna:
Dudeştii Vechi
Punct:
Movila lui Deciov (Õstelep)
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Ciobotaru Dan Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş
Draşovean Florin Muzeul Banatului, Timişoara
Lazarovici Gheorghe responsabil Universitatea "Eftimie Murgu", Reşiţa
Moravetz Iosif
Cod RAN:
Raport:

Situl neolitic timpuriu Movila lui Deciov se găseşte la aprox. 500 m NV de comuna Dudeştii Vechi, situat pe terasa joasă a râului, astăzi canalizat, Gornja Aranca. Primele săpături ample, organizate pe baza unui sistem de caroiaj, au fost efectuate în anii 1906-1907, de către arheologul amator Kisleghi Nagy Gyula. Acesta a publicat o serie de articole despre rezultatele săpăturilor, care au intrat rapid în lite...ratura de specialitate. O parte din inventarul arheologic colectat se păstrează la MB Timişoara. Cercetările sistematice au debutat în anul 2000, fiind organizate de MB Timişoara. Situl arheologic este un tell cu aspect de mamelon de pământ uşor alungit, care se ridică în prezent cu aprox. 2 m deasupra întinderii câmpiei. În anul 2002 a fost realizat un studiu magnetometric al sitului, care a relevat existenţa unui sistem de delimitare a aşezării neolitice timpurii prin şanţ şi palisadă. Săpăturile efectuate până în prezent au vizat obţinerea unei secvenţe stratigrafice a tell-ului, dispusă dinspre centru spre margine. De asemenea, au fost efectuate săpături pe trei dintre laturile sitului pentru identificarea sistemului de împrejmuire observat pe harta magnetometrică. Campania 2004 a avut ca obiectiv verificarea raportului dintre aşezare şi mediul ambiant, respectiv spaţiul din imediata apropiere a tellului, pe direcţia NV. În acest scop, a fost studiată stratigrafia de la marginea aşezării, prin secţiunea S4, plasată perpendicular pe zona semnalată de harta magnetometriei ca fiind limita de distribuţie a materialului arheologic, în sectorul nord-vestic al sitului. Secţiunea a avut iniţial dimensiunile de 6x2 m, caroiajul fiind stabilit la metru pătrat. Secţiunea a fost ulterior extinsă la lungimea de 13 m, pentru a observa modul în care se găseşte material arheologic în zona dimprejurul sitului, aflată sub cota de nivel a acestuia, care pe harta magnetometriei este lipsită de rezonanţele specifice materialului arheologic. În carourile 1-2, corespunzând sectorului dinspre interiorul aşezării, la adâncimea de -0,98 m, a fost excavat un şanţ de fundaţie cu lăţimea de 0,25-0,3 m şi adâncimea de 0,5 m, care este foarte asemănător celui descoperit în secţiunile din zona extremităţii estice a tellului. Cel mai probabil, aceste şanţuri de fundaţie aparţin unei palisade, care delimita tell-ul. În zona estică a tell-ului, în secţiunea 1, a fost descoperită şi urma unui stâlp masiv în şanţul respectiv de fundaţie. Din secţiunile practicate în campania 2004, s-a observat că în spatele acestui şanţ de fundaţie, spre interiorul tell-ului, se păstrează o suprafaţă nederanjată de gropi, de peste 5 m, pe care nu sunt ridicate locuinţe. Dincolo de şanţul de fundaţie, spre exteriorul tell-ului, începând cu caroul 4, sunt practicate o serie de gropi, care după aspectul neregulat, par a fi fost excavate pentru obţinerea lutului galben. În această zonă nivelul stratului de sol steril coboară puternic, cu o diferenţă de nivel de 0,8 m pe o distanţă de 4 m, între carourile 4 şi 12. În carourile 9 şi 10, a fost excavat un şanţ de mică adâncime, cu o lăţime relativă de 0,55 m şi adâncimea de 0,25-0,3 m, cu fundul plat, care traversează perpendicular secţiunea, paralel cu şanţul de fundaţie menţionat anterior. Secţiunea 4 a fost extinsă spre exteriorul tell-ului, în continuarea caroului 11, a unui şanţ de 1x5 m, destinat observării modului în care aşezarea intră în contact cu spaţiul ambiant. În această zonă, nu se mai observă unităţi stratigrafice antropice, solul conţine mici fragmente de chirpic şi oase, iar la adâncimea de 1,8-1,85 m, apare un strat de contact cu lutul galben, relativ plat, în care apar fragmente ceramice de dimensiuni medii. Din observaţiile noastre, este vorba de sol moale, mlăştinos, specific unei bălţi care înconjura în preistorie tell-ul. Analizele de laborator ale solului vor confirma sau nu aceste observaţii. Pentru definirea mai exactă a spaţiului din apropierea şanţului de fundaţie, în continuarea secţiunii S4, spre interiorul tell-ului, a fost dispusă o secţiune, S6, de 2x5 m. În această secţiune, în spaţiul situat în apropierea şanţului de fundaţie, respectiv carourile 5-10, nu au fost surprinse complexe arheologice, stratigrafia fiind formată din nivele aparţinând culturii Staræevo-Criş, care coboară lent spre NV, în afara tell-ului. În partea superioară a stratigrafiei, la adâncimea de -0,3 m faţă de suprafaţa solului, se găseşte un strat gros de aprox. 0,15 m, format din sol humificat, conţinând cenuşă şi chirpic, care este rezultat din eroziunea tell-ului în zona centrală. Din acest strat au fost recuperate fragmente ceramice eneolitice. În zona carourilor 1 şi 2, la adâncimea de -0,4-0,45 m, se găseşte un strat format din resturile unei locuinţe situate în imediata apropiere a secţiunii, cu fragmente de podină, asociate unei ceramici dintr-o fază avansată (III) a culturii Staræevo-Criş. [Dan Leopold Ciobotaru]

Bibliografie:

J.M.Maillol, Dan Leopold Ciobotaru, Iosif Moravetz, Analize geofizice în situl arheologic Movila lui Deciov, comuna Dudeştii Vechi (jud. Timiş), Patrimonium Banaticum 3, 2004, p. 21-36.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO